
Bugetul CFR Călători a fost aprobat, pentru anul acesta, iar Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) ar fi trebuit să vireze către compania statului o sumă substanțială, din banii primiți, cu mare întârziere, de la Guvern. Surpriza a venit când CFR Călători a primit o sumă mult mai mică decât cea pe care o aștepta de la ARF. Noul președinte al Autorității este acuzat de CFR-iști că nu înțelege nimic din domeniul feroviar. Acesta a decis să dea mai puțini bani la compania statului, pentru că vrea să dea mai mult pentru firmele private care operează pe căile ferate din România. Reprezentanții CFR Călători spun că nu se justifică în niciun fel decizia directorului ARF, mai ales pentru că operează peste 80% din rutele de la nivel național, în timp ce companiile private reprezintă sub 20%.
Fără banii de la Guvern, compania feroviară a statului va avea dificultăți grave în a face plățile pentru noile trenuri, pentru reparațiile necesare, dar și pentru salarii. După scandalul care a izbucnit weekendul trecut, președintele ARF i-a invitat pe reprezentanții CFR Călători la discuții, astăzi, de la ora 16.00, recunoscând că mai trebuie să le dea o parte din bani.
Reprezentanții CFR Călători au ripostat pentru subcompensarea și diminuarea veniturilor prognozate pentru anul 2025, spunând că lipsa banilor pune în pericol transportul public de călători pe căile ferate. CFR acuză ARF - mai exact, pe noul președinte al Autorității, Mihai Barbu - că a luat o decizie fără nicio justificare logică sau chiar legală, pentru că la compania statului trebuia să ajungă o sumă mult mai mare decât cea care a fost decisă de Barbu. Surse din CFR Călători spun că președintele ARF dorește să direcționeze sume cât mai mari din banii veniți de la Guvern către companiile private.
Deși CFR Călători are cheltuieli mai mari în 2025 decât a avut anul trecut, iar Guvernul a alocat suma necesară, transferând banii către ARF - pentru că Autoritatea este cea care împarte acești bani pentru toate companiile -, compania statului român a primit o compensație pentru serviciul public sub nivelul anului 2024, ceea ce va duce la un blocaj cu efecte nedorite asupra sistemului feroviar în integralitatea lui - spun CFR-iștii. Oricum, banii s-au dat foarte târziu, fiind vorba despre plățile pentru biletele categoriilor care beneficiază de subvenții și care ar fi trebuit să se dea de la începutul anului.
Mult lăudatele trenuri electrice nu au venit
CFR-iștii mai spun că anul acesta se adaugă și unele modificări legislative care se suprapun peste diminuarea veniturilor prognozate pentru anul 2025, pentru că ARF nu a reușit să aducă în România cele 12 trenuri pe care țara noastră le-a plătit la compania Alstom, prin primul Contract de servicii publice licitat și adjudecat de CFR Călători. Cele 12 rame Alstom ar fi trebuit să circule din anul 2023, dar avem unul singur (până acum pe ruta București-Brașov, mutat pe perioada verii pe ruta București-Constanța), altul fiind deja defect, chiar din perioada de probe, iar restul de 10 nefiind livrate nici până acum.
Modificările de ordin legislativ sunt în zona facilităților de transport acordate participanților la învățământul superior, care au condus la reducerea veniturilor obținute din facilitățile de călătorie acordate acestei categorii sociale. În aceste condiții, valoarea compensației totale anuale cât și a compensației unitare aferente serviciului public în anul 2025 nu poate fi sub nivelul anului 2024 - au explicat reprezentanții CFR Călători. Sâmbătă, într-o discuție cu purtătoarea de cuvânt a CFR Călători, președintele ARF a recunoscut că va trebui să mai dea o parte din bani companiei feroviare a statului. Situația ar trebui să se clarifice astăzi, la întâlnirea dintre reprezentanții CFR Călători și președintele ARF, la invitația lansată de acesta, sâmbătă.

Scandalul Alstom poate ajunge în instanță
Surse din compania feroviară a statului român spun că directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, nu va participa la întâlnirea cu Mihai Barbu. În schimb, Preoteasa ar putea să se țină de cuvânt și să dea în judecată ARF, de această dată, după ce a amânat această acțiune în instanță, din luna februarie, când a anunțat prima oară, într-o conferință de presă, că va deschide un proces împotriva companiei Alstom.
Vinovate pentru lipsa celor 12 trenuri mult lăudate, care ar fi trebuit să circule până acum în România, sunt atât Alstom, care nu a livrat ramele electrice, cât și ARF, care nu a făcut niciun demers pentru a le obține în termenul prevăzut de contract. Mai mult, ARF a făcut recepția trenurilor și nu a avut nimic de comentat sau de imputat firmei Alstom, deși confortul în aceste trenuri este sub cel al unui tramvai din București - scaune de mici dimensiuni și foarte incomode, spațiu foarte îngust, adică parametri improprii pentru circulația trenurilor pe rute mai lungi de 100 de kilometri, deși mult lăudatele trenuri Alstom au fost prezentate de fostul președinte al ARF (care a semnat acest contract) ca „salvarea” circulației feroviare din România.
Ceea ce călătorii nu știu este că singurul tren Alstom care circulă în România este administrat de firma franceză, nu de CFR Călători, iar deciziile în legătură cu situația acestor trenuri - inclusiv în privința temperaturii din tren - se iau de către Alstom, nu de către CFR Călători, deși biletele se vând de la CFR Călători, iar eventualele reclamații din partea călătorilor merg tot spre compania statului. ARF este responsabilă inclusiv pentru această prevedere contractuală cu firma Alstom.
Sindicaliștii acuză ARF că vrea să falimenteze CFR
Lăsată fără bani suficienți pentru a-și acoperi cheltuielile, CFR Călători nu va putea nici măcar să-și achite tranșele de bani pentru trenurile reparate și „renovate” prin PNRR - pe care tot ARF îi cere, fără să accepte întârzieri. Surse sindicale din CFR Călători au declarat, pentru Jurnalul, că acțiunile președinților ARF (numiți politic) au fost de la început împotriva companiei statului, iar simpla schimbare a președinților nu a rezolvat problemele, ci le-a agravat, pentru că deciziile au fost din ce în ce mai proaste.
Sindicaliștii acuză de mai mulți ani conducerea ARF de încercarea de a falimenta compania statului, în beneficiul firmelor private. Sindicaliștii vorbeau, cu 4 ani în urmă, inclusiv despre „pregătirea terenului” pentru liberalizare, astfel încât CFR Călători să intre în faliment și pe căile ferate din România să intre companii din alte țări vest-europene. Aceiași sindicaliști spun că actualul președinte al ARF a-nceput acțiunile necesare pentru a duce în faliment CFR Călători, iar primul semn este exact faptul că a refuzat să dea companiei statului banii de la Guvern, pentru a-i direcționa către operatorii privați.