Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pornind de la acest adevăr, actualul ministru al Economiei, Radu Miruță (USR), a susținut o conferință de presă, ieri, pentru a explica de ce va demite conducerea companiei Salrom. Doar că Salrom a făcut demersurile necesare pentru a putea preîntâmpina acest dezastru, în ultimii ani. Au fost mai multe lucrări plătite din bugetul companiei, pentru impermeabilizarea albiei care s-a surpat, însă albia și malurile nu aparțin Societății Naționale a Sării, ci se împart între Apele Române și autoritățile locale, iar o porțiune din amonte e administrată de un ONG care s-a opus efectuării lucrărilor de betonare. Ministrul a declarat altceva, iar după demiterea conducerii Salrom se va putea trece la vânzarea companiei. Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, ținta este listarea la bursă, încă din 2021, iar actuala conducere s-a opus.
Ministrul USR Radu Miruță a explicat, în cadrul conferinței de presă de ieri, cum conducerea Salrom ar fi ignorat sistematic studiile efectuate încă din 2006, care descriau dezastrul produs la Praid. În mai multe anchete publicate anterior de Jurnalul am arătat că demersurile pentru preîntâmpinarea acestui dezastru s-au făcut, dar au existat piedici și întârzieri care nu țin de conducerea Salrom, ci de alți factori de decizie.
„Caracterul imprevizibil al dezastrului de la Praid nu este susținut. Există informații din 2006 care anunță că urmează să se întâmple acest dezastru. Aceste informații erau cunoscute de societatea Salrom, de Apele Române, de Agenția Națională pentru Resurse Minerale și erau și în atribuția acestui minister de a se asigura că ele vor fi utilizate. Suntem în fața unei neputințe a statului român în care instituții cu atribuții extrem de specifice și-au pasat responsabilitatea până când natura n-a mai avut răbdare”, a explicat ministrul Miruță, subliniind faptul că decizia de a trece la demiteri a fost luată în urma raportului pe care l-a primit de la Corpul de control. Cu toate acestea, este puțin probabil ca documentele pe care Salrom le-a expus deja în spațiul public și care atestă faptul că s-au făcut lucrări de impermeabilizare a albiei pârâului Corund și deja se trecuse la betonare să nu fi fost găsite de Corpul de control al ministrului sau să fi fost omise din raport.
Ministrul nu a ținut cont de nimic din ceea ce Salrom a prezentat, cu documente, în ultima lună, urmând să se treacă la desființarea Consiliului de Administrație al companiei și la demiterea conducerii, deși există documente care pot fi prezentate în instanță, pentru a se demonstra că Salrom a făcut lucrările necesare pentru prevenirea dezastrului.
Documentele există și pot fi prezentate în instanță
Salrom începuse lucrarea de betonare a albiei pârâului Corund, pe o primă porțiune, chiar cu trei săptămâni înainte de viitură. Nu se putea face în totalitate, pentru că nici custodele ariei protejate nu acceptase, dar nici zona din amonte nu este în administrarea Salrom, iar cu toate acestea, SNS a încercat să facă măcar o parte a impermeabilizării. Cantitatea uriașă de apă a distrus și partea la care se lucrase deja, precum și o altă porțiune de impermeabilizare făcută fără betonare. Dacă lucrarea respectivă ar fi existat, s-ar fi evitat inundarea salinei, surparea plafonului uneia dintre minele vechi și dezastrul ecologic actual, la care s-a ajuns prin contaminarea apelor curgătoare din aval și care a cauzat moartea peștilor de apă dulce, dar și a castorilor pentru care nu s-au putut face lucrările. Ministrul Economiei a spus că nu castorii au împiedicat lucrările, dar reprezentanții companiei au dovezi că nu au putut face aceste lucrări în amonte, cu mai mulți ani în urmă, chiar din această cauză. Este evident că nu castorii au împiedicat implementarea planului de impermeabilizare prin betonare a albiei, ci ONG-ul care se administrează zona și care a motivat refuzul de a accepta aceste intervenții prin prezența castorilor.
Prejudiciul adus conducerii îl vom plăti tot noi
Chiar dacă cei care vor și demiși vor da în judecată statul și vor avea câștig de cauză, eventual peste 3-4 ani, vânzarea companiei este inevitabilă, în acest moment, pentru că singura piedică a acestui demers a fost exact actuala conducere, din 2021 până azi. Surse din Ministerul Economiei au explicat, pentru Jurnalul, că Salrom a devenit o țintă atât pentru minele de sare care sunt pe profit, cât și pentru carierele de calcar, dar mai ales pentru minele de grafit care se vor deschide peste puțin timp.
Citește pe Antena3.ro
O companie privată a făcut și un audit, în 2021, anunțând listarea la bursă a Salrom din 2022, dar acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că actualul director general s-a opus vehement. Cu încă 3 proiecte finanțate din fonduri europene pentru deschiderea minelor de grafit din județul Gorj, Salrom are acum o valoare mult mai mare decât cea calculată în perioada 2021-2022 și interesul de a o lista la bursă a crescut proporțional cu această valoare.
Aceleași surse spun că indiferent ce s-ar fi întâmplat, actualul ministru ar fi găsit o scuză pentru a schimba conducerea, pentru că în USR se vorbește de mai mulți ani despre necesitatea de a lista companiile de stat la bursă, Salrom fiind cap de listă. Iar faptul că actualul ministru nici măcar nu a ținut cont de lucrările făcute de companie, de demersurile pe care conducerea le-a făcut, pentru a obține colaborarea celorlalți factori de decizie, de investițiile făcute doar din bugetul Salrom și de faptul că toate aceste dovezi le dau câștig de cauză în instanță celor care urmează să fie demiși arată clar că tot ceea ce se știa se pune în practică, pe repede înainte.
Cei demiși, dacă vor câștiga procesul împotriva statului român, vor primi despăgubiri din banii tuturor românilor, așa cum se întâmplă de obicei, atunci când o autoritate a statului comite abuzuri. Tocmai de aceea își pot asuma aceste abuzuri miniștrii care le fac, pentru că niciodată nu este tras la răspundere ministrul, indiferent ce s-ar întâmpla. Chiar dacă va cădea guvernul în toamna acestui an – așa cum susțin sindicatele care se pregătesc de proteste masive – până în septembrie se poate schimba conducerea Salrom și compania se va putea lista deja la bursă. Sursele spun că s-ar fi întâmplat același lucru cu sau fără dezastrul de la Praid.
Se vinde cu 3 proiecte pentru grafit și grafen
Salrom va deschide cea mai mare mină de grafit din Europa, după ce exploatarea a fost închisă de statul român, în anul 2006, când era considerată ineficientă. Compania a depus trei proiecte pentru finanțare la Comisia Europeană, iar unul a fost deja aprobat, pentru redeschiderea carierei de la Ungurășelu, județul Gorj.
Este un proiect de aproape 200 de milioane de euro care va permite României să extragă grafit peste cel mult 4 ani, după ce tehnologizarea va fi făcută de la zero. Se vor angaja circa 300 de muncitori care vor fi formați profesional pentru noua exploatație minieră, astfel încât să poată lucra folosind noile tehnologii ultraperformante. Alt proiect pentru care Salrom așteaptă aprobarea CE este pentru a produce în România grafenul, care este cel mai bun conductor de electricitate. Anul acesta ar putea fi aprobat și acest proiect, iar țara noastră ar putea deveni cel mai important furnizor de grafit pentru bateriile mașinilor electrice și de grafen.
În aceste condiții, valoarea de piață a Salrom crește exponențial și listarea la bursă se va face în cel mai scurt timp. De altfel, ministrul Economiei a declarat, cu o săptămână în urmă, că și-a propus listarea la bursă a companiilor statului, inclusiv Salrom, iar acest deziderat a fost inclus în programul prezentat Parlamentului.
La începutul lui 2024, Fondul Proprietatea anunța că pregăteşte listarea Salrom la Bursă, incluzând costuri estimate la 8,2 milioane de lei aferente listării. FP deține 49% din acțiunile companiei, 51 de procente fiind ale statului român. Salrom a avut, din 2021, recorduri anuale de creștere a vânzărilor, a veniturilor şi a profitului, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, când a preluat mare parte din piața țării vecine, minele de sare ucrainene fiind în Donbas.
Cel mai recent raport pe Valoarea Activului Net (VAN) al Fondului Proprietatea arată că participația Fondului în cadrul Salrom se ridica la 297,2 milioane de lei, valoarea totală a companiei fiind de aproximativ 607 milioane de lei.
