Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acumularea unor deficite comerciale din ce în ce mai mari nu poate fi corectată decât printr-o regândire a politicii de industrializare. Datele arată că astăzi mai mult de jumătate din județele țări contribuie la creșterea deficitul, importând mai mult decât exportă. Bucureștiul singur exportă mai mult decât aceste județe și dublu decât al doilea cel mai bine plasat județ pe lista exportatorilor. Avem prea puține fabrici, iar produsele românești nu sunt atât de competitive pe plan internațional deoarece sectorul industrial nu a fost suficient modernizat pentru a răspunde cerințelor piețelor externe. Guvernul promite însă o infuzie de circa 3 miliarde de euro în următorii ani, pentru a redesena peisajul industrial al României.
Dacă lipsa de atractivitate a Moldovei în ochii investitorilor are și o explicație istorică, cum ar fi lipsa unei infrastructuri de transport corespunzătoare care să lege această zonă de restul țării, în ceea ce privește județele din sud aici vorbim mai degrabă de inabilitatea autorităților locale de a atrage investițiile. Rezultatul este că în primele nouă luni ale anului trecut am realizat exporturi de 69,28 de miliarde de euro și importuri de 92,76 de miliarde de euro. Dacă primele nouă luni ale anului le încheiasem cu un deficit comercial de peste 23 de miliarde de euro, după 11 luni acesta urcase la 30 de miliarde de euro.
Capitala, deficit de 18 miliarde de euro
Deși este polul de dezvoltare cel mai puternic al României, Capitala nu reușește să fie pe plus în ceea ce privește comerțul internațional. Potrivit datelor publicate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, în primele nouă luni ale anului Bucureștiul a realizat exporturi în valoare de 13,92 de miliarde de euro, dar și importuri de 31,92 de miliarde de euro, generând astfel un deficit comercial de 18 miliarde de euro.
Harta exporturilor arată că la nivel național avem 23 de județe ale căror exporturi au fost sub un miliard de euro în primele nouă luni ale anului trecut. Cele mai mici au fost realizate de Mehedinți - 144,59 de milioane de euro, Ialomița - 137,34 de milioane de euro, Vaslui - 127,09 milioane de euro, Giurgiu - 98,15 milioane de euro și Gorj - 47,81 de milioane de euro. La polul opus găsim județele Timiș - 6,48 de miliarde de euro, Argeș - 5,5 miliarde de euro, Ilfov - 4,12 miliarde de euro, Brașov - 3,44 de miliarde de euro și Dolj - 3,04 miliarde de euro.
La nivelul anului 2023, în România erau doar 10.469 de firme înregistrate cu licențe de export la autoritățile fiscale și vamale.
Unitățile industriale sunt distribuite dezechilibrat
Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o distribuție teritorială dezechilibrată în privința produsului intern brut realizat în industrie. Astfel, în patru dintre regiunile de dezvoltare, respectiv București-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru și Nord-Vest, produsul intern brut în industrie a depășit în anul 2021 valoarea de 30 miliarde de lei, în timp ce regiunile cele mai slab dezvoltate, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, înregistrau un PIB în industrie de 18,8, respectiv 22,6 miliarde de lei, potrivit notei de fundamentare care însoțește „Strategia industrială a României 2024-2030” adoptată de Guvern la sfârșitul anului trecut. În privința ponderii industriei în PIB-ul regional, cea mai mare prezență se remarcă în regiunea Sud-Muntenia, cu 30,5% din PIB regional, urmată de regiunea Centru, cu 29%, regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 28% și regiunile Sud-Est și Vest, cu 26%. În regiunea București-Ilfov, industria are cea mai scăzută pondere, 12% din PIB, explicabil prin creșterea accelerată a sectorului terțiar în zona Capitalei.
Citește pe Antena3.ro
Industria auto, liderul detașat al exporturilor
Conform cifrelor pe primele nouă luni ale anului publicate de INS, industria auto și cele asociate au totalizat 46,9% din totalul exporturilor României sau 32,46 de miliarde de euro. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), producția pe primele 10 luni ale anului a atins 466.838 de unități. Județele Argeș și Dolj se află în topul exportatorilor tocmai datorită acestei industrii.
Exportul de materii prime, o mare problemă
Pentru că avem prea puține fabrici, continuăm să exportăm foarte multă materie primă. Acest lucru se vede foarte bine în agricultură, unde am „reușit” să ajungem cel mai mare exportator european de cereale. În primele opt luni din 2024, am exportat cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 2,39 de miliarde de euro. Nici în industria extractivă lucrurile nu arată bine, aici dispărând toate unitățile de prelucrarea a minereurilor, ceea ce face ca România să trimită la export toată producția sa de minereu de cupru. Pe lângă cantitățile de cupru pe care economia le pierde, să mai adăugăm pe lista pierderilor și celelalte metale care rezultă din rafinarea minereului. Selenium și telurul, două elemente vitale pentru motoarele de rachetă și subansamblele care necesită materiale cu rezistență mare la temperatură, aurul și argintul. Odată cu închiderea combinatelor de prelucrare a concentratului de cupru, producția României a fost exportată și prelucrată în special în China. O situație similară se înregistrează și în industria chimică, aceasta ajungând să genereze 42% din deficitul comercial al României. Explicația pentru situația în care a ajuns industria chimică, dar și cea petrochimică este închiderea marilor producători. Vorbim aici despre închiderea secțiilor de petrochimie de la combinatul Arpechim Pitești, distrugerea Oltchim, Sofert Bacău, combinatul chimic de la Săvinești și falimentul companiilor de producere a îngrășămintelor chimice.
Cum va arăta marea reindustrializare promisă de Guvern
Pentru a încerca să schimbe situația în care a ajuns industria românească, Guvernul a lansat în toamna anului trecut planul pentru marea industrializare a țării. Un proiect în valoare de circa două miliarde de euro, bazat pe trei piloni. Primul pilon vizează schema de sprijin pentru investiţiile strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 de milioane de euro. Al doilea pilon este Programul Naţional de Sprijin pentru Marea Industrie din România. Acesta se bazează pe o schemă de ajutor de stat de un miliard euro pe șase ani pentru mari companii. Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie și industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Sunt companii care vor implementa investiții cu costuri eligibile de minimum opt milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de seră din instalațiile industriale și/sau reduc cu cel puțin 20% consumul de energie în instalațiile industriale în raport cu activitățile sprijinite. Sursa de finanţare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. În sfârșit, al treilea pilon a planului îl reprezintă o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale - ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru. Aici se estimează că vor beneficia de sprijin 15 companii.
