Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va avea, de săptămâna viitoare, un nou Guvern, iar el va trebui să gestioneze o perioadă extrem de complicată, care va sta sub semnul tăierilor bugetare.
Moștenirea pe care o primește nu este deloc ușoară, pentru că majoritatea acestor proiecte au termenele de execuție cu mult depășite și în multe cazuri vorbim de întârzieri de ani, iar dacă pe unele am reușit să le ducem la bun sfârșit, problemele au apărut imediat după inaugurarea lor. De ani autoritățile ne vorbesc despre necesitatea consolidării capacității instituționale pentru gestionarea proiectelor pentru creșterea eficienței operaționale, dar realitatea ne arată că, în cele mai multe cazuri, aceste idei rămân blocate în discursuri pompoase.
Odiseea trenurilor Alstom Coradia Stream continuă
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (AFR) a anunțat că săptămâna trecută o nouă ramă electrică Alstom Coradia Stream a ajuns la București. Deși au fost livrate până acum patru rame, doar o ramă circulă, restul fiind în diverse faze de pregătire. Contractul prevede achiziționarea de către AFR a 37 de rame electrice Coradia Stream, dar livrările sunt mult întârziate. Totalul penalităţilor de întârziere pe care Asocierea Alstom Ferroviaria S.p.A. şi Alstom Transport trebuie să le plătească AFR pentru nerespectarea graficului de livrare a trenurilor se ridica, la finele lunii februarie 2025, la 248,837 de milioane de lei (49,767 de milioane de euro), fără TVA. Conform contractului, toate trenurile ar fi trebuit livrate până la sfârșitul anului trecut, dar termenul nu a fost respectat. Ulterior, a fost agreat un nou plan de livrări, dar nici acesta nu a fost respectat de producătorul francez. La începutul lui februarie 2025, directorul CFR Călători, Traian Preoteasa, declara că operatorul de stat a pierdut aproape 30 de milioane de lei, din cauza neîncasării compensațiilor aferente celor 12 trenuri care trebuiau să fie predate până în februarie 2024.
Compania Alstom înregistrează întârzieri și în ceea ce privește livrarea trenurilor contractate de Metrorex, administratorul rețelei de metrou din București. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru livrarea a 13 trenuri de metrou, valoarea lui fiind de peste 100 de milioane de euro.
La termocentrala Iernut, amânări peste amânări
Un alt proiect major care este foarte întârziat este cel al construcției termocentralei Iernut. Deși lucrările au demarat în urmă cu aproape 10 ani, ele nu sunt gata nici astăzi, iar fiecare zi de întârziere înseamnă bani pierduți de compania Romgaz, proprietara termocentralei. Costurile proiectului au urcat anul acesta la peste 350 de milioane de lei, după ce în aprilie au fost majorate cu încă 10,5 milioane de lei. Întârzierile sunt provocate de constructorul spaniol Duro Felguera, care are o situație financiară dificilă. În cazul în care spaniolii nu vor reuși să finalizeze construcția, lucrările ar urma să fie preluate de Romgaz, dar după cum declara ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la începutul acestei luni, acest lucru ar duce la alte întârzieri. El a spus că pe legislația actuală, asta înseamnă ca Romgaz să facă licitație pentru orice lucrări are de executat, de unde vor apărea și alte întârzieri și prelungiri ale proiectului.
Record absolut: 10 ani pentru 420 MW
Contractul pentru construcția centralei de 430 MW în ciclu combinat de la Iernut a fost semnat de compania Romgaz în 2016 cu Asocierea Duro Felguera - Romelectro. Din cauza întârzierilor și nerespectării obligațiilor contractuale, contractul a fost reziliat în aprilie 2021. Ulterior, părțile au semnat un contract de lucrări cu Duro Felguera martie 2023. El a intrat în vigoare în luna iulie a aceluiași an, iar în august au fost reluate lucrările. Durata contractuală inițială de 16 luni (până la 02.12.2024) a fost prelungită ulterior cu 6 luni, noul termen de finalizare fiind 31.05.2025. Nici acest termen nu a fost respectat, iar acum termenul avansat este luna decembrie a acestui an.
Podul de la Brăila: 800 de zile întârziere sancționate de justiție
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut o decizie definitivă și executorie la Curtea de Apel București în procesul împotriva antreprenorului Webuild, în legătură cu întârzierile majore în finalizarea Podului de la Brăila. Instanța a confirmat astfel obligativitatea achitării unor penalități în valoare de peste 80 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), corespunzătoare celor peste 800 de zile de întârziere. Decizia Curții de Apel București vine după ce în cursul lunii ianuarie a acestui an compania de drumuri obținuse o decizie favorabilă în prima instanță. Podul peste Dunăre de la Brăila a fost inaugurat pe 6 iulie 2023. El este cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca dimensiune din Uniunea Europeană, iar construcția lui a costat peste două miliarde de lei.
Citește pe Antena3.ro
Probleme au apărut imediat după inaugurare.
„Acum, verdictul este definitiv, consolidând angajamentul nostru pentru respectarea contractelor și protejarea fondurilor publice. CNAIR își reafirmă determinarea de a acționa ferm în fața nerespectării obligațiilor contractuale și de a asigura finalizarea proiectelor majore de infrastructură în beneficiul cetățenilor”, au scris reprezentanții CNAIR pe Facebook. La scurt timp de la inaugurare, au apărut denivelări și șuruburi slăbite, iar CNAIR a cerut constructorului să remedieze deficiențele, avertizând că, în caz contrar, nu va recepționa lucrarea. Potrivit reprezentanților CNAIR, antreprenorul nu a remediat toate cauzele care au dus la deschiderea rapoartelor de neconformitate și, astfel, există neconformități ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către antreprenor. Pentru activitatea sa din perioada ianuarie - martie 2025, antreprenorului italian i-a fost emis un nou certificat negativ de către CNAIR.
Webuild lucrează pe A1 Sibiu - Pitești
Webuild lucrează în prezent la construcția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni, de pe lotul 1 al autostrăzii Sibiu-Pitești (A1). Această secțiune, care măsoară 37,4 km, este cel mai dificil tronson de autostradă construită în țara noastră. Lucrările aici au început în ianuarie anul acesta și ar uma să fie terminate în 2028, dacă se vor derula conform contractului încheiat cu CNAIR. Lucrările prevăd și construcția unui tunel (Tunelul Poiana) cu o lungime de 1,78 km, iar autorizația pentru construcția lui a fost emisă în luna decembrie a anului trecut. Autostrada Sibiu - Pitești (formată din 5 secțiuni) va avea o lungime de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Paneuropean, care tranzitează România de la est la vest (între Portul Constanța și Punctul de Trecere a Frontierei de la Nădlac).
În 2012 se promiteau 8 spitale regionale. Niciunul nu este gata azi
Birocrația și asigurarea finanțării necesare au dus și la întârzierea construcției spitalelor regionale. Inițial, guvernul Ponta a inclus în programul său de guvernare opt spitale regionale, situate în marile centre universitare: Iași, Cluj, Craiova, Timișoara, Târgu Mureș, Constanța, Brașov și Brăila/Galați. Promise încă din 2012, cele opt spitale regionale de urgență au devenit între timp mai puține, iar astăzi vorbim doar despre unitățile de la Iași, Craiova și Cluj. Spitalul Regional de Urgență Craiova are termen de execuție finalului anului 2026, iar cele din Cluj și Iași - anul 2028.
Reabilitarea infrastructurii de cale ferată este mult întârziată
Proiectele de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare sunt și ele întârziate în cea mai mare parte. Unele dintre aceste proiecte vizează electrificarea căii ferate, dar licitațiile organizate pentru atribuirea contractelor de lucrări au fost anulate de mai multe ori din diverse motive de către administratorul infrastructurii feroviare, compania CFR SA. Ultimul exemplu este licitația pentru electrificarea liniei București - Pitești, unde CFR Regionala București a decis, zilele trecute, să prelungească termenul de depunere a ofertelor cu încă o lună, din cauza numeroaselor solicitări de clarificări privind aspectele de natură tehnică. Unul dintre cele mai așteptate proiecte este electrificarea rutei Constanța - Mangalia care este una dintre cele mai aglomerate din țară în perioada sezonului estival. Au fost mai multe încercări de atribuirea a contractului, dar toate licitațiile au fost, în final, anulate. Conform Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, sunt prevăzute următoarele proiecte de electrificare a liniilor de cale ferată aflate pe rețeaua TEN-T Core și TEN-T Comprehensive:
• Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor;
• Giurgiu Frontieră - București;
• Dărmănești - Vicșani - frontieră;
• Complexul Feroviar București;
• Pașcani - Iași - frontieră;
• Timișoara - Stamora Moravița - frontieră;
• Videle - Giurgiu;
• Constanța - Mangalia;
• Craiova - Calafat.
Nici unul din aceste proiecte nu este finalizat și ceea ce este și mai grav este că majoritatea nici nu au început.
