Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asistăm, zilele acestea, odată cu consumarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, la o operațiune în desfășurare prin care s-ar încerca formarea unei „oaste de strânsură”, din rândul partidelor izolaționiste de opoziție ce au intrat în Legislativ după alegerile din 1 decembrie 2024. Modelul nu este unul nou și a fost patentat, cu succes, de Traian Băsescu, imediat după preluarea celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, atunci când, ca la un semn, un număr important de parlamentari de la PSD și PNL au demisionat, formând un Grup Parlamentar Progresist la Camera Deputaților. Acest grup, devenit ulterior UNPR, partid fondat și condus de Gabriel Oprea, a fost folosit ca „balama” pentru PDL-ul lui Băsescu, pentru a-și menține supremația în Legislativ și la guvernare. Ulterior, acest grup a trădat cauza și a trecut în aripa adversă, în 2012, sprinijind USL. În aceste zile, însă, se zvonește că va lua ființă, pe același model, un grup suveranist „de omenie”, care să militeze pentru valorile europene și care să pună umărul, la o adică, pentru a sprijini noua guvernare, în contextul în care se așteaptă ca PSD să rămână în opoziție.
Unul dintre episoadele care livrează ipoteza că planul a fost demarat și se execută în aceste momente a fost consumat miercuri, când șase deputați POT au demisionat din partidul condus de către Anamaria Gavrilă și din grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri din Camera Deputaților.
Este vorba despre Dumitrița Albu (aleasă în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării), despre Lucian Nicolae Andrușcă (ales în circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița), despre Andrei Csillag (ales în circumscripția electorală nr, 6 Bistrița-Năsăud), despre Călin Florin Groza (ales în circumscripția electorală nr. 26 Maramureș), despre Gheorghe Petru Pîclișan (ales în circumscripția electorală nr. 7 Botoșani) și despre Aurora Tăsica Simu (aleasă în circumscripția electorală nr. 13 Cluj).
În data de 6 mai, la două zile după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2025, și-a mai dat demisia din formațiunea POT, dar și din grupul parlamentar al acestei formațiuni, al șaptelea deputat. Este vorba despre Dorin Popa, ales în circumscripția electorală nr. 3 Argeș. Iar, la data de 18 martie 2025, pleca al optulea parlamentar, tot prin demisie, respectiv deputatul Andrei Ionuț Tesclariu, ales în circumscripția electorală nr. 39 Vaslui. De asemenea, la data de 17 februarie 2025, soții Monica și Radu Mihail Ionescu, aleși în circumscripția electorală nr. 29 Neamț, respectiv în circumscripția electorală nr. 4 Bacău, au fost excluși de către Anamaria Gavrilă atât din partid, cât și din grupul parlamentar al POT de la Camera Deputaților.
15 aleși POT nu mai pot cu Anamaria Gavrilă
La data de 22 decembrie 2024, Grupul Parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri din Camera Deputaților se valida ca nou partid parlamentar, cu o componență de 24 de aleși. Astăzi, formațiunea condusă de Anamaria Gavrilă mai are doar 14 deputați, din care trei sunt membri ai aceleiași familie. Este vorba despre însăși șefa POT, Anamaria Gavrilă, despre sora acesteia, Bianca Eugenia Gavrilă, și despre concubinul președintei partidului, Cristian Alexandru Popa.
La Senat, grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri se va dizolva, cel mai probabil, săptămâna viitoare, după ce și-au anunțat deja, informal, demisiile, cinci din cei șapte senatorii ai partidului condus de către Anamaria Gavrilă.
Citește pe Antena3.ro
Este vorba despre Șerban Borțun (ales în circumscripția electorală nr. 38 Tulcea), despre Liviu Sorin Robe (ales în circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud), despre Robert Daniel Ghiță (ales în circumscripția electorală nr. 30 Olt), despre Paul Ciprian Pintea (ales în circumscripția electorală nr. 33 Sălaj) și despre Liviu Iulian Fodoca (ales tot în circumscripția electorală nr. 33 Sălaj).
În total, în doar șase luni, Partidul Oamenilor Tineri a pierdut 15 senatori și deputați.
Nici SOS România și AUR nu se simt mai bine
Dacă aceste mișcări par o simplă coincidență, situația este asemănătoare și în partidul SOS România. Formațiunea înființată și condusă de către Diana Ivanovici Șoșoacă a intrat, tot ca partid nou, în Parlamentul României, la data de 1 decembrie 2024, cu un grup parlamentar la Camera Deputaților alcătuit din 28 de aleși. Astăzi, SOS România mai are doar 23 de deputați, pierzând, pe drum, cinci.
Au plecat din partid deputații Cosmin Andrei (ales în circumscripția electorală nr. 38 Tulcea), Ștefan Alexandru Băișanu (ales în circumscripția electorală nr, 35 Suceava), Alexandrin Moiseev (ales în circumscripția electorală nr, 7 Botoșani), Ecaterina Mariana Szoke (aleasă în circumscripția electorală nr. 18 Galați) și celebrul Dumitru Coarnă (ales în circumscripția electorală nr. 42 București).
Mai mult, la Senat, SOS România fost validat, în urma alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024, cu un grup parlamentar format din 12 senatori. Astăzi, are doar zece, după ce doi dintre ei au demisionat. Aceștia sunt Ionel Carp (ales în circumscripția electorală nr. 38 Tulcea) și Daniel Paul Romeo Gheorghe (ales în circumscripția electorală nr. 42 București).
Partidul AUR se află în prag de dezintegrare, după pierderea de către George Simion a alegerilor prezidențiale din data de 18 mai. Deși încă nu există date oficiale cu privire la demisii, surse politice arată că o parte dintre parlamentarii acestui partid ar urma fie să încerce debarcarea lui Simion, fie să îl urmeze pe Claudiu Tîrziu în cadrul unui nou proiect politic.
La Camera Deputaților, AUR mai are 63 de deputați, din cei 65 cu care s-a ales la 1 decembrie 2024. Doi dintre ei au plecat. Este vorba despre Robert Alecu, ales în circumscripția electorală nr. 4 Bacău, și despre George Becali, ales în circumscripția electorală nr. 42 București.
Astfel, sunt 24 de parlamentari „suveraniști” care au demisionat din grupurile lor parlamentare, dintre care unul, Andrei Ionuț Teslariu, a fost deja înregimentat în Partidul Național Liberal, iar ceilalți au devenit parlamentari neafiliați.
Varianta de „criză”, în caz că PSD decide să rămână în opozitie. Dar fără Victor Ponta în grupul propriu
Cel puțin un deputat PSD urmează să ajungă tot în grupul neafiliaților. Este vorba despre Victor Ponta, care a fost exclus din partid, în această primăvară, după ce, împotriva deciziilor luate în forurile statutare, a candidat ca independent la alegerile prezidențiale din 2025, zădărnicind, astfel, accesul lui Crin Antonescu în turul al doilea. Pe hârtie, Ponta încă figurează ca membru al grupului parlamentar al PSD de la Camera Deputaților, însă este doar o chestiune de timp, spun surse politice, până când va fi exclus, și scriptic, din această organizație parlamentară.
Ponta ar fi, așadar, al 25-lea parlamentar ce va deveni neafiliat. Încă de la validarea mandatului, în decembrie 2024, mai există un parlamentar neafiliat, Ioana Grosaru, aleasă din partea Asociației Italienilor din România, dar care a demisionat imediat după validarea mandatului din Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Deficitul de la vot, suplinit de „independenți”
În aceste condiții, problema cu care se va confrunta, în perioada următoare, noul președinte ales al României este să găsească o majoritate parlamentară care să susțină noul guvern ce se va instala la Palatul Victoria, în ipoteza în care PSD va alege să rămână în opoziție. La Senat, majoritatea simplă necesară este de 68 de senatori, iar, în acest moment, PNL împreună cu USR și UDMR au doar 51 de mandate, cu un deficit de 17 voturi. Nu este exclus ca cei 7 parlamentari neafiliați, demisionați din SOS România și POT să contribuie, la „nevoie”, cu voturile lor, reducând acest deficit la doar zece voturi.
La Camera Deputaților, deficitul este și mai mare. Cu o componență de 330 de parlamentari, majoritatea simplă înseamnă 166 de parlamentari, PNL, împreună cu USR, cu UDMR și cu Grupul Minoritășilor Naționale, are, în acest moment, 129 de deputati, cu un deficit de 37 de parlamentari. Dacă se adaugă neafiliații, despre care am făcut vorbire mai sus, acest deficit s-ar reduce la 19 parlamentari.
În total, PNL, USR, UDMR și Minoritățile Naționale au 180 de senatori și deputați. Majoritatea minimă necesară este de 233 de parlamentari, deficitul fiind de 53 de voturi. Acest deficit ar putea fi suplinit de către cei 25 de demisionari din AUR, SOS și POT, rămânând de făcut „rost” de încă 28 de parlamentari.
Se apără „parcursul european al României”
Conform scenariului vehiculat, se preconizează formarea unui grup conservator de „omenie” în Parlamentul României, care să preia atribuția de partid „balama” și care, la nevoie, să stabilizeze situația din Parlament, în cazul în care va fi necesar să fie trecute legi, proiecte, ordonanțe de urgență și alte acte ale unui guvern minoritar. Asta, în cazul în care PSD nu achiesează la intrarea în noua alianță de guvernare.
Semnalul în acest sens a fost dat de către Aurora Tănica Simu, demisionară POT, care, la momentul în care și-a anunțat demisia din partidul Anamariei Gavrilă, a precizat că „ne-am alăturat acestei mișcări suveraniste, convinși de o idee în care am crezut cu toată sinceritatea. Este un semnal și către țară că mișcarea conservatoare din România și oamenii politici care s-au angajat să reprezinte România cu demnitate în Europa nu putem asista la a deraia parcursul european al României. Românii vor politicieni care au ca unică agendă interesul acestei țări”.
În acest sens, prinde contur și mai clar scenariul care circulă, imediat după alegerile prezidențiale din 18 mai, că urmează mai multe demisii din zona „suveranistă”, scopul fiind acela de a crea un partid nou, care să se strângă fie în jurul lui Claudiu Tîrziu, fie al lui George Becali sau chiar al lui Victor Ponta. Becali a declarat chiar că ar fi dispus să finanțeze un astfel de partid.
Rețeta, brevetată de Gabriel Oprea pentru Băsescu, după prezidențialele din 2009
Nu este pentru prima dată în istoria recentă a parlamentarismului postdecembrist românesc când astfel de mișcări s-au petrecut, fiind invocat, ca și acum, „interesul național”. Rețeta seamănă identic cu apariția partidului „balama” înființat, în perioada 2009 – 2010, de către generalul Gabriel Oprea. Ca o paranteză, acesta a fost, anul trecut, imediat după anularea de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale din 2024, un susținător al lui Călin Georgescu. După care, în primul tur al alegerilor de anul acesta, a fost un susținător al lui Victor Ponta. La momentul 2009 – 2010, a format Grupul Parlamentar Progresist din Camera Deputaților, din care au făcut parte 20 de deputați, ca oaste de strânsură.
Aceștia au fost Luminița Iordache (aleasă pe listele PSD), Emil Bostan (ales pe listele PNL). Ion Tabugan (ales pe listele PNL), Aurelia Vasile (aleasă pe listele PSD), Corneliu Țaga (ales pe listele PNL), Valeriu Steriu (ales pe listele PSD), Maria Eugenia Barna (aleasă pe listele PSD), Tudor Ciuhodaru (ales pe listele PSD – anul trecut a migrat la AUR), Constantin Mazilu (ales pe listele PSD), Eugen Nicolicea (ales pe listele PSD), Gabriel Oprea (ales pe listele PSD), Răzvan Țurea (ales pe listele PSD), Mihail Boldea (ales pe listele PDL), Doru Claudian Frunzulică (ales pe listele PSD), Dan Ilie Morega (ales pe listele PNL), Marian Sârbu (ales pe listele PSD), Vasile Filip Soporan (ales pe listele PSD), Nicolae Stan (ales pe listele PDL), Culiță Tărâță (ales pe listele PSD) și Gabriel Tiță Nicolescu (ales pe listele PSD).
Acest grup, transformat ulterior în partid politic, condus de Gabriel Oprea, a funcționat până în primăvara anului 2012 ca „balama” pentru PDL și pentru Traian Băsescu, iar după, ca „balama” pentru Victor Ponta.
UNPR a intrat în Parlament, ulterior, în legislatura 2012-2016, cu 33 de parlamentari. Pe listă s-au regăsit Eugen Nicolicea, Tudor Ciuhodaru și Gabriel Oprea, acesta din urmă devenind mâna dreaptă a lui Victor Ponta, ministru de interne și vicepremier.
