Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda insistențelor unor organizații de mediu de a bloca finalizarea proiectului de construcție a hidrocentralei Răstolița, amplasată în județul Mureș, Guvernul este decis să finalizeze această investiție. Ea a fost inclusă în categoria lucrărilor de interes național, iar pentru finalizarea lucrărilor Guvernul va scoate acum din fondul forestier o suprafață de 37,52 hectare de pădure. Lucrările la hidrocentrală sunt finalizate în proporție de peste 90%, valoarea investițiilor efectuate până în prezent ridicându-se la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminată și pusă în funcțiune, hidrocentrala va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să ajungă la 117,5 GWh/an.
La acest proiect mai sunt de finalizat doar cuva lacului şi câteva lucrări conexe, iar acum Ministerul Mediului a pregătit un proiect pentru aprobarea scoaterii din fondul forestier a suprafeței de 37,52 hectare de pădure. Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind „proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, ele fiind scutite de obligația efectuării evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU.
Proiectul este aproape gata
Investiția de la Răstolița a început în anul 1989 și este de mai mulți ani blocată la un stadiu de execuție de 95%. Amenajarea hidroenergetică Răstolița este un obiectiv de investiţii de interes naţional care valorifică potenţialul hidraulic al afluenților de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Lunca Bradului - Răstoliţa - Bistra, în scopuri complexe, investiția fiind declarată de utilitate publică încă din 1996. Finalizarea proiectului va duce la dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate pe culoarul Mureşului şi în zona periferică a Câmpiei Transilvaniei. În plus, se va asigura regularizarea debitelor de apă în perioadele secetoase și controlul viiturilor în perioadele cu precipitaţii semnificative, în condițiile în care acumularea Răstolița este proiectată să contribuie la reducerea cu 30% a viiturilor.
Investiția privind hidrocentrala de la Răstolița, cu o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie de 58,14 GWh/ an, la un nivel minim energetic, ar putea fi terminată anul acesta.
CJUE a rezolvat problema lostriței
Potrivit Ministerului Mediului, amplasamentul amenajării este situat în interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu (sub 5 ha) şi parţial în interiorul ariei naturale protejate de interes naţional Parcul Naţional Călimani. Din această cauză a fost nevoie și de o evaluare a impactului asupra mediului, ceea ce a dus la întârzierea lui. „(…) vor fi ocupate definitiv habitate ale speciilor de amfibieni – arinişuri instalate în cuveta lacului după prima defrişare - unul din cele mai valoroase habitate pentru amfibieni din Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile conexe. Construcția hidrocentralei de la Răstolița va avea un impact negativ extrem de mare, făcând inutilizabil cel mai important habitat de reproducere pentru lostriță”, arăta Ministerul Mediului anul trecut, într-o notă de informare privind Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Lostrița sau tigrul apelor de munte, cum mai este cunoscut, este un pește protejat de lege, iar pescuitul său se face cu un permis special. Proiectele mai multor hidrocentrale, ale căror construcții au început înainte de 1989, se suprapun astăzi peste situl Natura 2000, arie protejată desemnată ulterior începerii construcțiilor, ceea ce a dus la blocarea mai multor investiții ale Hidroelectrica. Totuși, în 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în care se spune că în situație de criză energetică se permite construirea unor capacități de producție de energie fără respectarea tuturor pașilor pentru obținerea avizelor de mediu. O astfel de situație se înregistrează astăzi, când criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și renunțarea la combustibilii fosili impune găsirea unor noi surse pentru producerea energiei electrice.
ONG-urile de mediu au încercat permanent să blocheze proiectul
Anul trecut, două ONG-uri de mediu, Bankwatch și Agent Green, au cerut instanței civile sesizarea Curții Constituționale, precum și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu privire la ilegalitatea ordonanței guvernului din 2022 privind lista cu „proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″. Solicitarea lor a fost însă respinsă de instanță în septembrie 2024. Cele două ONG-uri susțineau că ordonanța Guvernului încalcă prevederile constituționale privind dreptul la mediu sănătos și preeminența legislației UE față de dispozițiile contrare din cea națională. În vară, filiala din România a organizației World Wildlife Fund (WWF) a avertizat că „Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate și alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri” și că „Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene”.
Anul acesta, instanța a dat câștig de cauză companiei Hidroelectrica în legătură cu solicitarea asociaţiilor Declic şi Bankwatch de suspendare a acordului de mediu pentru acest proiect.
Citește pe Antena3.ro
Proces pierdut la ÎCCJ
Pe data de 5 februarie, Hidroelectrica a pierdut însă definit la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul prin care a încercat declasarea sitului Natura 2000 Călimani - Gurghiu în care vrea să dezvolte proiectul de la Răstolița. Hidroelectrica a dat în judecată Ministerul Mediului pentru a obține declasarea sitului, dar a pierdut procesul. Potrivit Agent Green, organizația de mediu intervenientă în proces, Hidroelectrica a invocat, în cererea de declasare, faptul că pădurile ar fi fost incluse în situl Natura 2000 „din greșeală”. În realitate, tocmai această pădure este cea mai prețioasă din zonă, fiind un habitat considerat prioritar rar de legislația UE (cod 91E0*): Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior -Alnopadion, Alnion incanae, Salicion albae, arată într-un comunicatul Agent Green.
