UE cere creșterea salariului minim, Guvernul refuză plângând de mila lucrătorilor

Propunerea de Directivă a UE privind salariile minime adecvate este respinsă în punctele esențiale de Guvernul României. Un document oficial trimis la Bruxelles arată că Executivul de la București nu susține propunerea de bază a Comisiei Europene care stabilește un nivel de 50% al salariului minim brut față de câștigul salarial mediu brut, ceea ce ar însemna, în cazul României, o creștere a salariului minim cu circa 400 de lei. Sindicatele critică dur poziția guvernului și arată că partenerii sociali nu au fost consultați în elaborarea punctului de vedere trimis Parlamentului European.

Când a lansat ideea unor norme unitare pentru echilibrarea salariilor minime în Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen a subliniat, la preluarea mandatului de președinte al Comisiei, componenta socială a unei propuneri de directivă. Caracterul etic și moral al unei asemenea directive este apreciat din vorbe de liderii politici, dar în practică sunt puse numeroase piedici, se exprimă rezerve și interpretări care anulează în fapt ținta acesteia. 

DISCREPANȚE 

 21 dintre cele 27 de state ale UE aveau, la 1 ianuarie 2021, instituit un salariu minim pe economie, dar diferențele erau substanțiale. Estul fost comunist are un salariu sub 700 de euro/lună, dar centrul și vestul „bogat” ajung la  salarii de peste 1.500 de euro. Între Luxemburg - 2.202 euro și Bulgaria - 332 euro, diferența era de 6,6 ori. România, cu 458 de euro, se plasează între cele trei mai mici salarii minime din UE. Pentru acest an, în care salariile sunt înghețate, nu sunt șanse de creștere. Singurele state membre care nu au un salariu minim pe economie sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia.

Noua propunere de directivă a Comisiei Europene, cu o vechime de peste un an, de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. În România tema a fost puțin tratată, abia după ce Ministerul de Externe a trimis eurodeputaților români, în 6 mai 2021, un document intitulat „Elemente de poziționare RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”, a devenit clară poziția Executivului, care respinge propunerile Comisiei. O directivă, odată aprobată la Bruxelles prin circuitul Comisie-Parlament-Consiliul European, trebuie implementată de statele membre în termen de maximum doi ani.

RESPINGERE PE CANAL DIPLOMATIC

 Punctul-cheie al Directivei este stabilirea unor valori indicative de referință (60% din salariul median brut și 50% mediu brut), ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România. În documentul remis eurodeputaților sub semnătura ambasadoarei Luminița Odobescu, șefa misiunii României la UE, apare situația diferențelor mari față de nivelurile indicative ale propunerii de Directivă a UE. Acceptarea acestora a băgat groaza în guvern, care transmite europarlamentarilor că nu susține propunerea, pentru că salariul ar crește prea mult. „Dacă salariul minim brut ar fi stabilit la un procent de 50% din câștigul salarial mediu brut, nivelul salariului minim brut ar fi de 2.690 de lei (dacă ne raportăm la câștigul salarial mediu brut - 5.380 de lei, prognozat  pentru anul 2021), însemnând o creștere a salariului minim cu circa 400 de lei față de cuantumul acestuia în prezent”. Diferența mare dintre salariile medii și salariul minim a fost cea mai mică în 2017, după care a început să crească, dinamica acesta fiind prezentată în tabelul inclus în documentul oficial al Guvernului.  

„Față de cele de mai sus, RO NU AR PUTEA SUSȚINE o propunere de introducere în textul operativ a valorilor indicative de referință (60 % din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut) SAU UN TEXT CARE SĂ IMPUNĂ STATELOR MEMBRE CA OBLIGAȚIE DE REZULTAT ATINGEREA ACESTOR INDICATORI PENTRU SALARIUL MINIM”, subliniază documentul Executivului român. Noțiunea de salariu median, puțin folosită în dezbatere, este o medie ponderată între salariile mari și salariile mici, cu o reflectare mai exactă în evaluarea veniturilor.

O trecere peste promisiunile electorale, deja uitate, și deciziile de înghețare a veniturilor,  afirmate și consecvent statuate prin bugete, arată că Guvernul nu dă nicio speranță de îmbunătățire a salarizării în zona plății muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană. Cu ipocrizie, documentul elaborat și trimis către deputații europeni care reprezintă România arată în preambul că „Propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE este un dosar important pentru RO, iar îmbunătățirea  condițiilor de muncă și de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă”.

Scrisoarea deschisă a Blocului Național Sindical

Documentul de poziție al Guvernului a provocat o reacție dură din partea Blocului Național Sindical. O scrisoare deschisă, difuzată în 19 mai, adresată premierului, semnată de Dumitru Costin, președintele BNS, exprimă „îngrijorarea maximă în raport cu acest document care a fost elaborat, asumat și transmis oficial fără consultarea partenerilor sociali”. În plus, scrisoarea către premier subliniază și faptul că documentul de poziție „sfidează Senatul României, care a adoptat și publicat în Monitorul Oficial nr. 296 din 24 martie 2021, Hotărârea nr. 19/2021, act normativ care este întru totul de acord cu conținutul și forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE”.

Guvernul este avertizat că se situează astfel în afara Legii 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la art. 3, prevede că „Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziției naționale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat”. Scrisoarea deschisă adresată premierului Cîțu arată că „beneficiul acestui proiect de directivă este unul cert, previzibil și ușor de înțeles pentru noi, ca țară, lucrători și organizații, cu  singura și fragila condiție a acceptării politice a acestui proiect de către Guvernul României. În pofida evidențelor ce reies din simpla lecturare a Hotărârii 19/2021 a Senatului României, documentul transmis sub semnătura dnei Ambasador Odobescu, dar care reprezintă cel mai probabil punctul de vedere exprimat de Ministerul Muncii, conține direcții de acțiune contrare Senatului sau angajamentelor europene sau internaționale deja asumate de România”.

Raluca Turcan, ministrul muncii, a devenit vârful de lance al politicii de austeritate, prin înghețarea pe termen nedefinit a salariilor și pensiilor