Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunțul lui Victor Ponta de a se înscrie ca independent în cursa prezidențială poate ajuta partidele din Coaliție să securizeze o parte din voturile alegătorilor PSD care, în lipsa acestei candidaturi, ar fi mers către Călin Georgescu. În baza rezultatelor de la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, dar și a unor sondaje de opinie încrucișate realizate atât înainte de turul al doilea al prezidențialelor anulate de anul trecut, cât și în luna ianuarie a acestui an, Crin Antonescu ar trebui să beneficieze, în acest scenariu, de cel mai mare număr de voturi – 2,9 milioane, urmat îndeaproape de Călin Georgescu, cu 2,88 de milioane. Pe locul al treilea s-ar situa Nicușor Dan, cu 1,5 milioane de voturi, din care, în parte, luate de la PNL, de Victor Ponta, cu 1,08 milioane de voturi, și de Elena LAsconi, cu 729.416 voturi. Dacă, însă, Călin Georgescu ar fi scos de către CCR din cursa prezidențială, iar locul său ar fi luat de George Simion, candidatura lui Victor Ponta nu ar face decât să încurce, iar candidatul unic al Coaliției de guvernare ar risca să nu acceadă în turul al doilea.
Odată cu publicarea tabelelor pentru strângerea semnăturilor în vederea înscrierii în cursa prezidențială a deputatului PSD, Victor Ponta, fost președinte al Partidului Social Democrat și ex-premier al Guvernului României, din perioada 2012 – 2015, se confirmă, ceea ce „Jurnalul” a preconizat, încă din luna decembrie a anului trecut, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din anul 2024. Anume, că la noul scrutin prezidențial se vor alinia la start atât Crin Antonescu, ca și candidat al partidelor de centru, proeuropene, cât și Victor Ponta, dar nu ca și candidat al partidului din care provine, ci ca un candidat independent, care vânează bazinul forțelor așa-numite „suveraniste”.
Tot în decembrie, arătam că în cursa prezidențială nu va intra, din partea forțelor progresiste, doar lidera USR, Elena Lasconi, pe principiul conform căruia această candidatură este justificată de faptul că Lasconi a acces în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2024 anulate, dar și fondatorul USR, Nicușor Dan, ca independent.
Toți acești candidați provin din rândul forțelor politice care, imediat după turul întâi al alegerilor prezidențiale anulate, au promovat public nevoia de a contracara ascensiunea în funcția prezidențială a unui candidat extremist, sprijinit de Federația Rusă și care și-a construit campania electorală de anul trecut prin intermediul TikTok, încălcând legislația electorală cu privire la promovare, dar și cu privire la finanțare.
„Canibalizare” în bazinul progresist
Cu puțin mai mult de o lună până la data oficială până la care Biroul Electoral Central va închide procedura de depunere a candidaturilor și a dosarelor care vor conține listele cu semnături, partidele politice care au suferit o grea înfrângere la scrutinul prezidențial de anul trecut par să dorească să repete greșeala și să spliteze votul. În ciuda faptului că se acuza necesitatea găsirii unui candidat unic al forțelor proeuropene, acest lucru nu se va întâmpla.
În acest moment, ca și candidați care și-au anunțat intenția de a participa la cursa electorală, există cinci nume. Elena Lasconi pare să fi hotărâtă să nu se retragă din competiție, în ciuda jocurilor de culise care au loc, în aceste momente, în interiorul bazinului electoral progresist, dar mai ales în cel al USR. Partidul o are candidat oficial pe Lasconi, în baza unei decizii în acest sens a congresului de anul trecut. Nicușor Dan, în schimb, și-a anunțat candidatura fermă ca independent la alegerile prezidențiale, el deja înființând un site de donații și montându-și în mai multe orașe din România panouri electorale. El mizează în primul rând pe voturile USR, dar și ale celorlalte partide progresiste, însă și pe sprijinul Partidului Național Liberal, așa cum s-a întâmplat și la alegerile locale din data de 9 iunie 2024.
Citește pe Antena3.ro
Iar situația din bazinul progresist reprezintă prima posibilă „canibalizare” a voturilor. Bazinul progresist, așa cum rezultă din ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc în data de 1 decembrie 2024, este de 1.812.905 voturi, compus din USR, SENS, Forța Dreptei, REPER, DREPT și Partidul Verde.
Candidatură împotriva deciziei partidului
După o nepermis de lungă perioadă de tatonare, partidele care compun coaliția de guvernare, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale, a definitivat, la finalul săptămânii trecute, procedura de validare a candidatului unic, în persoana lui Crin Antonescu. Numele său a fost vehiculat, încă din luna decembrie a anului trecut, de către președintele UDMR, Kelemen Hunor, ca și potențial candidat al Coaliției la alegerile prezidențiale din anul 2025, fiind invitat să accepte o asemenea misiune de către toți cei patru lideri politici ai arcului guvernamental.
Problema lui Crin Antonescu este că, în ultimii zece ani, a luat o pauză de la viața publică și politică românească, nefiind agreat nici de electoratul progresist, nici de electoratul suveranist.
După ce Congresul PSD l-a validat ca și candidat, Victor Ponta, proaspăt reales în funcția de deputat PSD, a rupt rândurile și și-a anunțat propria intenție de a candida, ca independent, la alegerile prezidențiale din data de 4 mai 2025. Ceea ce înseamnă o splitare a votului și în zona arcului guvernamental, al cărui bazin, conform rezultatelor obținute la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, este de 4.254.819 de voturi, fiind compus din voturile PSD, PNL, UDMR, PSDU PNCR, Partidul România în Acțiune, Partidul Noua Românie, Liga Acțiunii Naționale, Partidul Oamenilor Credincioși și Partidul Phralipe al Romilor.
Ponta împarte voturile nemulțumiților din PSD cu Georgescu
O posibilă „canibalizare” a voturilor, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2025, ar putea avea loc și în zona partidelor suveraniste. De departe, candidatul principal al acestei zone este Călin Georgescu, acesta fiind, cel puțin la nivelul retoricii, susținut de AUR, POT, dar și de alte formațiuni, cum ar fi Partidul Patrioților Poporului Român, Alianța Național Creștină, Partidul Ecologist Român, România Socialistă, Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidul Patria, Partidul Uniunea Geto-Dacilor, PNȚCD, Partidul Dreptății, Partidul Republican din România și Partidul Social Democrat Independent, al lui Marian Vanghelie. În același bazin se află și partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, iar, împreună, toate aceste forțe politice au obținut la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024 3.193.556 de voturi.
Știm că Diana Șoșoacă nu sprijină candidatura lui Călin Georgescu, însă nu putem fi siguri ce vor face votanții SOS România. Mai știm că liderul AUR, George Simion, a declarat, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024, că îl va susține pe Călin Georgescu. Cu toate acestea, mai mulți lideri din AUR, printre care cel mai vocal este omul de afaceri Gigi Becali, arată că AUR este obligat să aibă propriul candidat la alegerile prezidențiale din anul 2025, întrucât există posibilitatea ca preferatul lor, Călin Georgescu, să fie scos din cursa prezidențială prin decizie a Curții Constituționale.
Se prefigurează, așadar, o splitare a voturilor, prin înscrierea în cursa electorală a lui George Simion, care va avea de dat o bătălie, în cazul în care Georgescu nu va fi lăsat să candideze, nu cu un alt reprezentant suveranist, ci cu Victor Ponta, care vânează electoratul suveranist.
Se mizează pe votul antisistem. Două scenarii care pot arunca în aer toate calculele politice
Pornind de la ultimele sondaje de opinie realizate de către cei de la CURS, coroborate cu un sondaj de opinie care a măsurat intenția de vot a alegătorilor partidelor pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, sondaj realizat înaintea deciziei CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, dar și având în vedere evoluțiile pro sau anti partidele tradiționale evidențiată pe rețelele de socializare, mai ales la postările principalilor lideri ai PSD și PNL, se poate configura o fotografie de moment a modului în care ar putea arăta votul, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2025.
Un factor important al acestei analize îl reprezintă rata de răspuns la sondajul din 2 decembrie 2024, când în turul al doilea au rămas Călin Georgescu și Elena Lasconi. Potrivit acestui sondaj, 50,4% din votanții UDMR au declarat că ar fi votat pentru Călin Georgescu și doar 49,6% pentru Elena Lasconi. Alegătorii PNL ar fi votat în proporție de 36,1% pentru Georgescu și de 63,9% cu Lasconi. Cei de la PSD ar fi votat în proporție de 60,4% cu Georgescu și de 39,6% cu Lasconi, Alegătorii SOS România ar fi votat în proporție de 89,6% cu Georgescu și de 10,4% cu Lasconi. Iar alegătorii POT ar fi votat în proporție de 93,3% cu Georgescu și de 6,7% cu Lasconi.
45% din alegătorii social-democrați nu se regăsesc în oferta Coaliției
45% din alegătorii PSD sunt dispuși, conform evoluției răspunsurilor de pe rețelele de socializare, să nu voteze pentru candidatul unic al Coaliției, Crin Antonescu. Iar acest lucru se poate observa din rata extrem de ridicată a comentariilor critice ale celor care se declară votanți PSD la adresa liderilor și comunicatorilor PSD. Aceștia l-ar prefera pe Călin Georgescu, în proporție de 15% și pe Victor Ponta în proporție de 30%. Avântul lui Ponta se poate observa din susținerea pe care o are la toate postările sale de pe rețelele de socializare, mai ales după ce a anunțat că strânge semnături pentru a candida la alegerile prezidențiale.
Iar aici este cheia. Candidatura lui Ponta ajută, în scenariul în care CCR nu va interzice candidatura lui Călin Georgescu, ca voturile alegătorilor PSD să nu meargă către candidatul suveranist. Ceea ce sporește șansele lui Crin Antonescu să acceadă în turul al doilea.
Astfel, Crin Antonescu ar trebui, conform acestor analize suprapuse, să beneficieze de 2.915.760 de voturi, provenite din bazinul arcului guvernamental, care este format, așa cum am arătat mai sus, din 4.245.919 voturi.
Victor Ponta ar putea beneficia, în baza acelorași analize suprapuse, de 20% din voturile AUR, în situația în care Călin Georgescu nu va fi scos din cursă, cunoscut fiind faptul că nu toți alegătorii AUR îl preferă pe Georgescu, de 30 % din voturile alegătorilor PSD, în special din județele din sudul țării, de 10,4% din alegătorii SOS România și de 6,7% din alegătorii Partidului Oamenilor Tineri. Aceste ultime două cifre pleacă de la răspunsurile oferite sondajului de opinie pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, care nu ar fi mers la Călin Georgescu. Practic, prezența lui Ponta în această cursă electorală mută cel puțin 623.656 voturi ale alegătorilor tradiționali ai PSD de la Călin Georgescu.
Nicușor Dan vs Elena Lasconi și Călin Georgescu vs George Simion
În baza aceleiași analize, Călin Georgescu ar beneficia de 2.881.134 de voturi din zona suveranistă, dar și din zona PSD. Din care 15% sunt din bazinul PSD, în condițiile în care candidează și Victor Ponta.
Bazinul progresist este sprijinit, odată cu intrarea lui Nicușor Dan, și cu 30% din voturile alegătorilor tradiționali ai PNL. Către Nicușor Dan ar urma, conform analizelor suprapuse de mai sus, să obțină, în acest moment, 1.479.804 voturi, iar Elena Lasconi 729.416 voturi. Scorurile celor doi adunate sunt egale cu scorul obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024.
Ei bine, dacă va fi scos din cursă Călin Georgescu, atunci este foarte posibil ca reconfigurarea intenției de vot să favorizeze, într-o mai mică măsură, candidatura liderului AUR, George Simion, însă, prin splitarea voturilor celor de la SOS România, să nu acceadă în turul al doilea nici candidatul „suveranist” Victor Ponta, nici candidatul unic al Coaliției de guvernare, Crin Antonescu. Dacă Nicușor Dan reușește să o convingă pe Elena Lasconi să se retragă din cursă sau, mai ales, dacă, cu sprijinul „trădătorilor” din USR, cum ar fi aripa lui Vlad Voiculescu, să o scoată pe Elena Lasconi din cursă, se prefigurează un tur doi cu Nicușor Dan și eventual George Simion. Iar participarea lui Ponta la aceste alegeri ar fi, în acest scenariu, de rău augur pentru candidatul unic al Coaliției de guvernare.
