Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iar redistribuirea procentelor obținute de partidele care nu acced în Parlament către cele care au făcut pragul minim arată că nu este nevoie de toate forțele proeuropene pentru a forma o majoritate parlamentară și guvernamentală.
Distribuția mandatelor prefigurează posibilitatea ca PSD, împreună cu PNL, cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților să obțină majoritatea simplă, în ambele Camere, fără să fie nevoie ca USR să participle la formarea acestei majorități. La Senat, majoritatea fără USR este fixă, de 69 de parlamentari, în timp ce la Camera Deputaților, această majoritate este puțin mai „largă”. Această realitate matematică va putea face extrem de dure negocierile ce urmează a se purta pentru formarea unei noi guvernări și, eventual, pentru susținerea unuia dintre cei doi candidați rămași în cursa prezidențială.
Alegerile parlamentare care au avut loc duminică, 1 decembrie 2024, s-au dovedit a fi unele dintre cele mai agitate perioade electorale din ultimii 20 de ani, mai ales după rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, alegeri care au generat, atât la nivelul partidelor politice, cât și la nivelul unei părți importante a populației, un sentiment de teamă legat de ascensiunea în Parlament a forțelor suveraniste.
Rezultatele parțiale oficiale ale alegerilor de duminică, centralizate în proporție de peste 99,98% din voturile valabil exprimate pe teritoriul României și în circumscripțiile electorale organizate în străinătate, arată că forțele moderate au întrunit, împreună, o majoritate destul de largă, în timp ce forțele suveraniste, constituite dintr-un partid care a crescut foarte mult și alte două formațiuni care se află la prima „aventură” legislativă, constituie un bazin de puțin peste 30 de procente.
Această fotografie de moment a rezultatului alegerilor legislative deschide, însă, lista de întrebări pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unde, la momentul redactării acestui articol, devine din ce în ce mai încărcată. Va fi validat sau va fi invalidat primul tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională? Dacă va fi validat, ce forțe politice parlamentare îl vor susține pe candidatul suveranist Călin Georgescu și ce forțe politice parlamentare vor susține candidatura și alegerea candidatei USR la prezidențiale, Elena Lasconi? Se va discuta, negocia și bate în cuie o formulă de guvernare înainte sau după consumarea alegerilor parlamentare? Va accepta electoratul PSD să susțină alegerea unui președinte emanat de partidul care a militat, începând cu anul 2016, împotriva formațiunii social-democrate? Va intra PSD la guvernare alături de USR și de celelalte formațiuni proeuropene din Parlament sau va prefera să rămână în opoziție, deși s-a clasat pe primul loc la alegerile din 1 decembrie 2024?
Centralizare cu surprize
Conform centralizării voturilor pentru Senat, PSD a obținut 22,31% din voturi. Pe locul al doilea, s-a plasat AUR, cu 18,29%. Partidul Național Liberal se situează abia pe locul al treilea, cu un scor de 14,29%.
USR, care are candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, a obținut, la votul pentru Senat, un scor de 12,25%, clasându-se abia pe locul al patrulea. Formațiunea suveranistă SOS România, condusă de controversata Diana Ivanovici-Șoșoacă, a intrat în Camera superioară a Parlamentului cu un scor de 7,75 de procente. O altă formațiune suveranistă, Partidul Oamenilor Tineri (POT), organizație politică ce îl va sprijini pe Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a intrat în Senat cu un procent de 6,39%. Iar ultima formațiune care a acces în Senat este UDMR, cu un scor de 6,38 procente.
Citește pe Antena3.ro
Adunate aceste procente, rămâne un ecart al partidelor care nu au obținut suficiente voturi care să le permită trecerea pragului electoral, procentele acestora urmând să fie redistribuite către partidele care au făcut pragul de 5 la sută. În urma acestei redistribuiri, PSD va obține 25,06%, AUR 20,05%, PNL 16,05%, USR 13,76%, SOS România 8,7%, POT 7,17% și UDMR 7,16%. Aceste procente vor trebui să ocupe cele 136 de mandate de senator al României.
Astfel, PSD va avea, la Senat, în urma acestei proiecții, 37 de parlamentari. AUR va ocupa 27 de fotolii de parlamentar. PNL va avea, în Camera Superioară a Parlamentului, un grup format din 22 de senatori. USR va avea 19 parlamentari. SOS România va ocupa 11 fotolii de senator, iar POT și UDMR vor avea, fiecare, zece mandate de senator.
Aceeași ierarhie și la Cameră
Tot până la închiderea ediției, rezultatele parțiale, la numărarea a peste 99,8% din voturi, PSD a obținut 21,97% din acestea. AUR s-a situat și aici pe locul al doilea, cu un procent de 18%. PNL a primit 13,2% din voturi, iar USR 12,4% din voturi.
SOS România a intrat în Camera Deputaților cu un scor de 7,35%, POT cu un scor de 6,45%, iar UDMR a primit 6,34% din voturi. Prin redistribuirea procentelor formațiunilor politice care au participat la acest tur de scrutin, dar care nu au făcut pragul electoral, proiecția arată în felul următor pentru Camera Deputaților, în legislatura 2025 - 2028: PSD – 25,1%, AUR – 20,57%, PNL – 15,08%, USR – 14,17%, SOS România – 8,4%, Partidul Oamenilor Tineri – 7,37% și UDMR – 22,58%.
Se poate observa, și în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților, că ierarhia de la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 s-a modificat substanțial. PSD a revenit pe primul loc, la o distanță considerabilă de USR, partid al cărui candidat l-a devansat, la câteva mii de voturi, pe prezidențiabilul social-democrat, Marcel Ciolacu. Iar principalul partid suveranist, AUR, se află în urma PSD la procente bunicele.
Se anunță negocieri la sânge pentru Palatul Victoria și pentru Palatul Cotroceni
După anunțarea exit-poll-ului de la ora 21.00, în seara zilei de duminică, 1 decembrie 2024, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, de la sediul partidului, că „astăzi, românii au confirmat faptul că PSD este principala forță politică a României. Le mulțumim tuturor românilor care au votat PSD, dar și celor care nu au ales PSD. Am înțeles exact răspunderea pe care o avem față de România”.
Totodată, Ciolacu a dat câteva semnale cu privire la modul în care partidul va acționa în perspectiva formării unei majorități în noul Legislativ. „Consider că trebuie să privim cu atenție rezultatul de azi. E un semnal important transmis clasei politice: practic, să dezvoltăm țara cu bani europeni, dar să ne protejăm identitatea, valorile naționale și credința. PSD își va folosi mandatul și vom rămâne garantul echilibrului politic și social din România”, a precizat liderul social-democrat.
Ei bine, acest semnal poate reprezenta un reper pentru modul în care se va negocia, în săptămânile următoare, această majoritate în Parlament, iar din proiecția distribuirii mandatelor, nu este exclus să avem de-a face cu surprize de proporții.
Mai exact, înainte de scrutinul de duminică, exista narativul necesității alierii tuturor forțelor politice pro-Uniunea Europeană și pro-NATO, pentru a se opune ascensiunii suveraniștilor. Acest lucru s-ar putea face, însă, chiar și fără aportul uneia dintre aceste forțe.
Matematica poate salva situația politică
Concret, în Senat, vor exista 136 de parlamentari, iar pentru a forma o majoritate simplă, capabilă nu doar să impună conducerea Camerei Superioare, dar și să contribuie decisiv la formarea unei majorități în Plen, este de 69 de senatori. Din această perspectivă, PSD ar urma să ocupe 37 de mandate, AUR 27 de mandate, PNL 22 de mandate, USR 19 mandate, SOS România 11 mandate, Partidul Oamenilor Tineri 10 mandate și UDMR 10 mandate.
Adunând mandatele PSD, PNL și UDMR, ajungem la o sumă de 69 de mandate de senator, exact cele necesare pentru a forma o majoritate simplă în Camera superioară a Parlamentului. Evident, este o majoritate la limită, extreme de fragilă, dar care, matematic, acoperă imperativul numeric pentru o majoritate pro-Vest, fără USR.
Mai departe, la Camera Deputaților vor exista 331 de parlamentari, dintre care 19 locuri sunt alocate Grupului Minorităților Naționale. Pe proiecția redistribuirii procentelor, conform algoritmului prezentat anterior, PSD ar urma să ocupe 84 de mandate de deputat, AUR 65 de mandate, PNL 47 de mandate, USR 44 de mandate, SOS România 26 de mandate, Partidul Oamenilor Tineri 23 de mandate, UDMR 23 de mandate și Grupul Minorităților Naționale (altele decât cea maghiară) 19 mandate.
Astfel, pentru o majoritate simplă, este nevoie de 166 de voturi în Camera Deputaților. Iar PSD, împreună cu PNL, cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale ar avea, împreună, 173 de parlamentari, număr arhisuficient pentru formarea acestei majorități simple, la fel ca la Senat, fără coptarea USR în acest proiect.
Raportat la Plenul reunit, care are, ca atribuție, printre altele, învestirea Guvernului, depunerea unei moțiuni de cenzură sau adoptarea legilor speciale, este nevoie de o majoritate simplă de 235 de parlamentari. Iar PSD, împreună cu PNL, cu UDMR și cu Grupul Minoritrăților Naționale din Camera Deputaților ar urma să dispună, în total, de 242 parlamentari.
Cele două mari partide din România au luat mai multe voturi, dar mai puține procente și mandate față de 2020
Alegerile parlamentare de duminică mai vin cu câteva elemente surprinzătoare. Iar aceste elemente vizează cele două mari partide, din actuala legislatură, PSD și PNL.
La alegerile parlamentare din anul 2020, la Camera Deputaților, PSD a obținut 1.705.786 voturi, reprezentând un procent de 28.9% din voturi, care, în final, s-au transpus într-un număr de 110 mandate. Patru ani mai târziu, PSD a obținut, tot la Camera Deputaților, 2.029.753 voturi, reprezentând 21,97%, transpuse în 84 de mandate. Astfel, deși, raportat la precedentele alegeri legislative, Partidul Social Democrat a câștigat 323.967 voturi în plus, a pierdut, în fapt, 6,93% și 26 de mandate de deputat.
Tot în anul 2020, PSD obținea, la alegerile pentru Senat, 1.732.289 voturi, reprezentând un procent de 29,32%, transpuse în 47 de mandate. Anul acesta, rot la alegerile pentru Senat, PSD a primit 2.064.841 voturi, reprezentând un procent de 22,31%, transpuse în 37 de mandate de senator. Astfel, se poate observa că social-democrații au câștigat, față de scrutinul de acum patru ani, 332.652 de voturi, dar au pierdut 7,01 procente și zece mandate de senator.
PNL, care s-a situat, la alegerile parlamentare de anul acesta, pe locul al treilea, se afla, în urmă cu patru ani, pe locul al doilea. Iar anul acesta partidul riscă să nu-i poată băga în Parlament pe unii lideri importanți. Surse politice arată că Ligia Deca, ministrul Educației, fost consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, care a candidat pentru Senat la Vâlcea, nu va putea ocupa un astfel de mandat. De altfel, PNL nu ar fi obținut niciun mandat de senator în Vâlcea.
În aceeași situație s-ar afla ministru PNL al Justiției, Alina Gorghiu, candidat PNL la Senat în Argeș, Florin Cîțu, candidat PNL la Senat la Galați, iar fostul lider liberal Nicolae Ciucă a scăpat la „mustață” de o eliminare din Senat.
