x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cine își ascute săbiile pentru Cotroceni. Candidați pe față, candidații ascunși, iepuri și surprize: Varianta cu doi Georgescu, „ea” înscrisă în caz că „el” e respins

Cine își ascute săbiile pentru Cotroceni. Candidați pe față, candidații ascunși, iepuri și surprize: Varianta cu doi Georgescu, „ea” înscrisă în caz că „el” e respins

de Ion Alexandru    |    21 Ian 2025   •   00:05
Cine își ascute săbiile pentru Cotroceni. Candidați pe față, candidații ascunși, iepuri și surprize: Varianta cu doi Georgescu, „ea” înscrisă în caz că „el” e respins
Sursa foto: Hepta

Cu puțin peste 100 de zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, reluate în anul 2025, se conturează adevărate războaie pe scena politică, atât între curentele denumite „pro-european” și „suveranist”, cât și în interiorul fiecăruia dintre aceste curente.

Candidați anunțați oficial, dar despre care nu se poate vorbi că vor rămâne, cu siguranță, în cursă până la final, candidați care se autopropun, pentru a pune bețe în roate partidelor din care provin sau chiar candidați care riscă să fie extrași din competiție de Curtea Constituțională, toate acestea sunt ingredientele unei campanii electorale fără precedent care se anunță în România. Primăvara electorală „fierbinte” vine după o toamnă și o iarnă cu răsturnări de situație spectaculoase pe scena politică, după anularea alegerilor prezidențiale. Cine se aliniază la start, cine va rezista până la final și, mai ales, care sunt planurile „B” și „C” care pot reseta jocurile electorale și, în primul rând, cine va fi președintele României, după data de 18 mai 2025, sunt marile întrebări ale acestei perioade.

Într-un context extrem de tensionat la nivel politic și social, alegerile prezidențiale din România urmează să intre în linie dreaptă. Iar scena politică este împărțită, în acest moment, ca și întreaga societate de altfel, în așa manieră, încât se preconizează bătălii serioase pentru Palatul Cotroceni.

În acest moment, deși există incertitudini majore cu privire la numele celor care se vor alinia la startul competiției, în cursa pentru Președinția României putem avea o infuzie de candidați independenți. Chiar dacă unii dintre ei ar putea fi susținuți de un partid sau de altul ori chiar de o coaliție de partide, aceștia se revendică a fi independenți și neînregimentați politic.

Lista începe cu Crin Antonescu, candidat independent susținut de Coaliția PSD-PNL-UDMR. Alt candidat independent este Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, dar care speră în sprijinul partidelor de „dreapta”. Călin Georgescu este candidatul independent care în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024 s-a clasat pe primul loc și a acces în turul al doilea.

Alte nume vehiculate de candidați independenți sunt Daniel Funeriu, Cătălin Avramescu, Ana Birchall, Victor Ponta, actorii Florin Zamfirescu și Dan Puric, fostul ministru al Justiției și ex-judecătorul CCR Tudorel Toader sau chiar jurnalista Anca Alexandrescu.

Din partea partidelor politice, oficial, ar putea candida la alegerile prezidențiale din anul 2025 George Simion, liderul AUR, Diana Iovanovici Șoșoacă, președinta SOS România, Dragoș Adrian Șterpu, din partea Blocului Suveranist, Cristian Terheș, președintele Partidului Național Conservator Român, precum și Elena Lasconi, președinta USR, care, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate din data de 24 noiembrie 2024, s-a clasat pe locul al doilea, după Călin Georgescu. 

S-ar putea „încălzi” inclusiv liderii principalelor partide aflate la guvernare, Marcel Ciolacu, din partea PSD, și Ilie Bolojan, din partea PNL, ceea ce, pentru zona „pro-europeană” ar putea însemna planul „B”, în cazul în care proiectul candidatului unic al Coaliției ar urma să se fisureze.

Se prefigurează un război între doi foști aliați

Așadar, se vehiculează numele a cel puțin 20 de potențiali candidați la alegerile din luna mai a acestui an. Iar asta ar putea declanșa patru bătălii interne, în cadrul fiecărui grup politic sau ideologic reprezentat la acest scrutin.

O bătălie care se anunță, deja, deși nimeni nu vorbește în mod serios despre ea, este posibilă între doi foști copreședinți ai celei mai de succes alianțe politice și electorale a României postdecembriste. Este vorba despre Crin Antonescu, ex-președinte al PNL, și despre Victor Ponta, ex-președinte al PSD, ambii foști copreședinți ai Uniunii Social-Liberale (USL). Nu ar fi pentru prima dată când cei doi foști aliați s-au confruntat, indirect, într-o campanie electorală prezidențială, după ce, în 2012, USL stabilise că Victor Ponta este candidatul la funcția de premier al alianței, iar Crin Antonescu cel pentru Președinția României din anul 2014. Lucrurile nu au fost respectate, iar Victor Ponta a candidat din partea PSD și a pierdut alegerile în fața lui Klaus Iohannis. Acum, Crin Antonescu este susținut de Coaliția PSD-PNL-UDMR, iar Victor Ponta ar putea candida ca independent, în zona suveranistă. 

A doua bătălie internă pe zona „pro-europeană” se dă între candidatul oficial al USR, Elena Lasconi, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, fondator al USR și fost președinte al acestui partid. Nicușor Dan speră să fie susținut în demersul său politic atât de USR, cât și de o parte din Partidul Național Liberal. 

Simion, candidatul de „sacrificiu” sau candidat „pe bune”?

Pe partea „suveranistă”, mocnește, de asemenea, un potențial război electoral între liderul AUR, George Simion, și candidatul independent Călin Georgescu. Cei de la AUR, cum ar fi Ioana Bruynseels, arată că, deși partidul s-a angajat că îl va susține necondiționat în bătălia pentru Palatul Cotroceni pe independentul Călin Georgescu, George Simion s-ar putea înscrie în competiție, în sensul de a-și înscrie formal candidatura la Biroul Electoral Central, ca o soluție de „backup”, în cazul în care Curtea Constituțională nu îl va lăsa pe Călin Georgescu să candideze.

Alte voci însă susțin că, în realitate, George Simion se află, de o bună bucată de timp, într-o campanie electorală acerbă, concretizată, spre exemplu, prin participarea sa la ceremoniile adiacente învestirii președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, dar și prin inițierea tuturor acțiunilor din interiorul României. Este vorba despre acțiunile de protest, despre mitinguri, marșuri, despre strângerea de semnături pentru declanșarea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis.

Ca și în cazul lui Victor Ponta, „agitația” lui George Simion prevestește o reînscriere a acestuia în cursa prezidențială, pentru o candidatură „pe bune”.

Deși au șanse extrem de reduse de a accede în turul al doilea, mai există doi candidați care și-au anunțat intenția de a candida și care riscă să-și canibalizeze eventualele voturi. Este vorba despre Daniel Funeriu și despre Cătălin Avramescu, Funeriu este un fost apropiat al lui Traian Băsescu și ex-ministru al Educației din timpul guvernului condus, de facto, de Traian Băsescu, în timp ce Avramescu este fost consilier de stat la Cancelaria lui Traian Băsescu și ex-ambasador în Finlanda și Estonia.

Candidatura lui Crin Antonescu urmează să fie validată de PSD și PNL

PSD și PNL, principalele partide care compun, astăzi, Coaliția de Guvernare anunță, pe surse, că au primit rezultatele cercetărilor sociologice comandate pentru măsurarea cotei de încredere și a intenției de vot pentru candidatul unic al alianței PSD-PNL-UMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu.

Aceste rezultate urmează să fie analizate în cadrul celor două partide, după care ambele formațiuni politice urmează să declanșeze procedurile interne de validare oficială a acestui candidat comun. 

Pe surse, Antonescu ar avea o intenție de vot cu cifra 2 în față. În aceste condiții, Partidul Național Liberal urmează ca, pe 26 ianuarie, să valideze în forurile oficiale candidatura lui Crin Antonescu. În schimb, PSD nu a stabilit, până la acest moment, o dată pentru finalizarea acestor proceduri.

Reamintim că primul tur al alegerilor prezidențiale are loc în data de 4 mai 2025, adică peste exact 104 zile.

Posibile retrageri, înlocuiri, blocări și competitori-surpriză

Scena candidaților se împarte în două. Candidați din zona „pro-europeană” și candidați din zona „suveranistă”. În zona pro-europeană, se aliniază sau se pot alinia la start Elena Lasconi, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Ana Birchall, Daniel Funeriu și Cătălin Avramescu. În zona suveranistă, îi avem sau i-am putea avea pe Călin Georgescu, Dragoș Adrian Șterpu, George Simion sau Diana Șoșoacă ori chiar Victor Ponta. Se mai „încălzesc” pentru candidatură, în zona pro-europeană, Tudorel Toader, iar în zona suveranistă - Cristian Terheș, Sebastian Popescu și Anca Alexandrescu.

Iar din acest punct de vedere, există mai multe planuri „B” care sunt luate în calcul pentru perioada electorală. Se vorbește foarte accentuat despre o posibilă retragere sau înlocuire a lui Crin Antonescu. Asta, chiar dacă numele acestuia este trecut în protocolul de înființare a Coaliției PSD-PNL-UDMR, drept candidat unic. De altfel, Crin Antonescu a subliniat, la rândul său, că dacă are sub 8 la sută în sondaje, se va retrage.

Dacă, indiferent de motive, Antonescu va fi retras, atunci situația se va complica foarte mult și nu este exclus ca în cursă să intre, separat, Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan sau ca PSD și PNL să caute alt candidat comun.

În zona progresistă, Nicușor Dan încearcă să o convingă pe Elena Lasconi să se retragă din cursă, în favoarea lui. De cealaltă parte, Elena Lasconi se apără, răspunzând că cele aproape 1.780.000 de voturi obținute în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024, o recomandă drept candidat al USR în anul 2025.

Planul „C” al lui Georgescu?

Diana Șoșoacă, în cazul în care va decide să-și depună candidatura, își asumă riscul evident al repetării evenimentelor din data de 5 octombrie 2024, când CCR a scos-o din cursă, printr-o hotărâre definitivă și general obligatorie. Este adevărat că acea hotărâre și-a produs efectele juridice exclusiv în timpul perioadei electorale aferente alegerilor prezidențiale din anul 2024, însă procedura invalidării candidaturii sale în anul 2025 este previzibilă.

Victor Ponta este posibil să candideze ca independent, ceea ce ar conduce automat la excluderea sa din PSD. O candidatură a lui Victor Ponta ar putea rupe voturi din zona suveranistă dar, cu siguranță, ar putea rupe voturi și din bazinul electoral al PSD. Dacă ar fi să renunțe la candidatură, cel mai probabil o va face în funcție de retragerea lui Crin Antonescu.

Călin Georgescu poate „beneficia”, în 2025, de același tratament din partea CCR ca și Diana Șoșoacă, în octombrie 2024, astfel încât perspectiva unei noi candidaturi a acestuia la alegerile prezidențiale din anul 2025 ar putea fi una deloc roz. Dacă Georgescu nu va mai putea candida, atunci există scenariul și cu privire la un posibil înlocuitor al acestuia. 

Așa apar numele actorilor Florin Zamfirescu și Dan Puric, precum și numele ziaristei Anca Alexandrescu. Însă un zvon vehiculat tot mai mult în zona suveranistă acreditează ipoteza conform căreia ar putea intra în cursa prezidențială doi Georgescu. Atât Călin Georgescu, cât și soția sa, Cristela Georgescu, astfel încât, dacă primul nu va fi lăsat să candideze, să reușească aceasta din urmă.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×