Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primul pas - suspendarea și demiterea din funcție a lui Klaus Iohannis. Acesta a fost dejucat chiar de Iohannis, care, în premieră pentru România, și-a anunțat, ieri, demisia din funcția de șef al statului. Al doilea pas - încercarea declanșării procedurilor de destituire din funcție a președinților Senatului și Camerei Deputaților. Acest plan este, deocamdată, în fază de proiect. Pasul al treilea - încercarea dărâmării Guvernului Ciolacu. La acest deziderat și-au dat mâna protestatarii lui Călin Georgescu din Piața Victoriei și fostul președinte al USR, Cătălin Drulă. Toate aceste elemente par a fi parte a unui plan bine ticluit de decapitare a principalelor trei instituții ale statului român, într-o perioadă în care România se confruntă cu o criză politică multiplă fără precedent.
România a bifat, ieri, o nouă premieră politică, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcție, la 45 de minute după ce Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au votat, în unanimitate, declanșarea procedurii de suspendare a acestuia din funcție. Procedura ar fi continuat, astăzi, cu redactarea scrisorii pentru obținerea avizului consultativ al Curții Constituționale, iar luni, 17 februarie 2025, cel mai probabil ar fi urmat să aibă loc o ședință de Plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului pentru supunerea la vot a cererii de suspendare din funcție a lui Klaus Iohannis.
Încă de la finalul săptămânii trecute, anunțul demisiei din funcție al lui Iohannis era anticipat, deoarece președintele convocase la Palatul Cotroceni liderii Coaliției de guvernare, pentru o discuție informală ce ar fi avut drept scop măsurarea șanselor ca procedura de suspendare să treacă de votul Parlamentului.
Imediat după ce Birourile Permanente Reunite au validat declanșarea procedurii de suspendare, Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă istorică, la Palatul Cotroceni - istorică deoarece este pentru prima dată când un președinte al României demisionează - în care a precizat: „Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a președintelui. Este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni, aș fi plecat din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”.
Demersul, sub iminenta suspendare
Iohannis a precizat: „Peste puține zile, în Parlamentul României, se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerile noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii”.
Motiv pentru care, „pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”.
Citește pe Antena3.ro
Interimat la Cotroceni, interimat la Senat, interimat la interimat la PNL
Potrivit articolului 97 din Constituție, vacanța funcției de președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces”. Iar în termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.
Dacă demisia lui Iohannis se produce pe 12 februarie, atunci prima lună a acestui termen expiră în 12 martie, a doua lună expiră în 12 aprilie, iar a treia lună expiră în 12 mai 2025. Adică cu doar 6 zile înaintea organizării turului al doilea al alegerilor prezidențiale, așa cum a fost stabilit statutar de Guvernul României.
Mai departe, conform articolului 98 din Constituție, dacă funcția de președinte devine vacantă, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Președintele interimar nu poate exercita, în perioada de trei luni a mandatului său, atribuțiile prevăzute de articolele 88 - 90 din Constituție, adică nu poate adresa mesaje Parlamentului, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate declanșa referendumuri naționale.
Mai departe, la articolul 99 din Constituție, se prevede că președintele interimar, asemenea președintelui plin, poate fi suspendat din funcție de către Parlament, în caz de încălcare gravă a Legii fundamentale.
Conform articolului 84 din Constituție, în timpul exercitării mandatului, președintele României (deci și președintele interimar) nu poate fi membru al unui partid politic și nici nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.
Ilie Bolojan, care este președintele Senatului, va prelua, începând de mâine, miercuri, 12 februarie 2025, interimatul funcției de președinte al României. Acest lucru înseamnă că Bolojan nu mai poate ocupa, în perioada interimatului de la Palatul Cotroceni, nici funcția de președinte interimar al Partidului Național Liberal sau de copreședinte al Coaliției PSD-PNL-UDMR. Ca atare, Ilie Bolojan urmează să fie înlocuit de la conducerea PNL, iar numele vehiculat să preia șefia partidului este cel al prim-vicepreședintelui Cătălin Predoiu, vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Ciolacu. De asemenea, Ilie Bolojan va fi înlocuit, temporar, și de la președinția Senatului României, cel mai probabil de către senatorul PNL Mircea Abrudean.
Elena Lasconi a preluat mesajul lui Georgescu împotriva judecătorilor Curții Constituționale
Chiar înainte de a-și anunța demisia din funcție, Klaus Iohannis a semnat mai multe decretre. Iar unul dintre acestea a fost pentru decorarea unor judecători ai Curții Constituționale. Este vorba de însuși președintele CCR, Marian Enache, și de judecătorii constituționali Livia Doina Stanciu și Varga Attila. Aceștia urmează să-și încheie mandatele de 9 ani la CCR în vara acestui an.
Decorarea are loc „în semn de înaltă apreciere pentru competența și înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiției constituționale, pentru activitatea de garantare a supremației Constituției, a valorilor sale și a parcursului democratic al statului Român”. Cei trei au fost decorați cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.
De asemenea, Klaus Iohannis, a promulgat, prin decrete prezidențiale, Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, Legea bugetului de stat pe anul 2025 și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Ei, bine, acest demers al decorării celor trei judecători ai CCR a generat o reacție din partea liderei USR, Elena Lasconi, care a avut o ieșire demnă de adepții lui Călin Georgescu. Lasconi susține: „Nu există o sfidare mai mare față de români decât decorarea de către un președinte ilegitim a unor judecători CCR care au anulat alegerile din România. Niște judecători care și-au bătut joc de democrația din România, la ordinele unor politicieni corupți, au fost recompensați cu decorații, pe lângă pensiile speciale și toate beneficiile pe care deja le încasează. Astăzi, când pe agenda Parlamentului se află suspendarea sa care necesită avizul CCR. Tocmai astăzi, președintele ilegitim decorează judecători CCR”.
Potrivit președintei USR, „singurul motiv pentru care Iohannis i-a decorat pe Marian Enache și pe alți doi judecători CCR este că i-au permis să își prelungească viața bună de la Cotroceni, pe banii românilor. Toți cei trei se pregătesc să primească, la încheierea mandatelor, și câte o primă în valoare de 6 indemnizații lunare. O sumă care poate ajunge și la circa 50.000 de euro! Următorul președinte al României are obligația să retragă aceste decorații în prima zi de mandat. Eu asta voi face, dacă voi primi încrederea românilor. Mai mult, voi susține o reformă din temelii a Curții Constituționale, ca să scăpăm de politrucii din această instituție și să aducem un pic de dreptate”.
După Președinție, sunt vânați liderii celor două Camere și premierul
Acest pas făcut ieri de Klaus Iohannis este fără precedent în istoria României și vine ca răspuns în contextul unor demersuri care par a face parte dintr-un plan mai larg de destabilizare a României. Forțele politice care s-au așezat în spatele candidaturii lui Călin Georgescu au reclamat, încă din data de 6 decembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut, că Iohannis a stat nelegitim și chiar ilegal la Palatul Cotroceni, după data de 22 decembrie 2024. Această situație a fost utilizată pentru a se construi un val de ură la adresa PSD, PNL și UDMR, invocându-se că aceste partide ale „sistemului” s-au făcut scut pentru Klaus Iohannis.
Din 6 decembrie 2024, când CCR a anulat alegerile prezidențiale, și, până în 22 decembrie 2024, când mandatul lui Iohannis s-ar fi încheiat prin predarea mandatului noului președinte ales, au trecut 17 zile. Apoi, până în 12 februarie 2025, când demisia lui Klaus Iohannis se va produce efectiv, înseamnă un termen de 52 de zile. Demisia ar fi trebuit să detensioneze situația conflictuală de la nivelul societății. Din luna ianuarie, partidele POT și AUR, împreună cu o parte a celor de la SOS România, au încercat de trei ori să declanșeze procedurile parlamentare pentru suspendarea lui Klaus Iohannis. A treia încercare, aproape de atingerea obiectivului, a fost anihilată prin demisia anunțată, ieri, de Iohannis.
Șefa POT vrea anarhie și la Parlament
Pasul doi al acestui plan vizează decapitarea celor două Camere ale Parlamentului. Iar demersul a fost anunțat, tot ieri, de președinta POT, o susținătoare a lui Călin Georgescu, printr-o postare pe contul său de socializare. Anamaria Gavrilă susține că „Partidul Oamenilor Tineri declanșează revocarea președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru că au blocat intenționat suspendarea cetățeanului Iohannis. De două ori consecutiv, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban s-au folosit de pretexte și artificii procedurale inventate, pentru a supune votului în Biroul Permanent Reunit inițiativa de suspendare a cetățeanului Iohannis inițiată de POT, inițiativă susținută de întreaga opoziție, încălcând astfel regulamentul Parlamentului și subminând principiile democratice fundamentale. Dacă procedura nu era îndeplinită din partea noastră, ei trebuiau să ne înștiințeze în scris în consecință. Au inventat însă acest vot în BPR care să blocheze inițiativa spre a fi supusă plenului la vot. Această atitudine sfidează voința românilor și dreptul constituțional al Parlamentului de a-și exercita atribuțiile de control asupra Președinției. Parlamentul nu poate fi o anexă a Palatului Cotroceni, iar președinții celor două Camere au demonstrat că sunt mai preocupați să apere interesele cetățeanului Iohannis decât să respecte regulile instituției pe care o conduc. Din acest motiv, solicităm revocarea lor din funcție și restabilirea unui cadru democratic real în Parlament”.
Protestatarii lui Georgescu, de la „Jos Iohannis!”, la „Jos Guvernul!”. USR le ține isonul
Iar al treilea pas al acestui plan vizează decapitarea Guvernului României. Ca o coincidență, ieri, în Piața Victoriei, câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat în cadrul unui protest „spontan”, neautorizat, pentru a cere „turul doi înapoi” și demisia lui Klaus Iohannis.
După ce această demisie s-a produs, în minutul imediat următor, protestatarii au început să se îmbrâncească cu forțele Jandarmeriei Române, schimbându-și lozinca din „Jos Iohannis!” în „Jos Guvernul!”.
Tot ca o coincidență, fostul lider al USR, deputatul Cătălin Drulă, a afirmat, tot ieri, și tot după anunțul demisiei lui Klaus Iohannis, că și USR cere demisia premierului Marcel Ciolacu și, eventual, o nouă formulă de guvernare, din care să facă parte și partidul condus de Elena Lasconi.
Imaginea de ansamblu, la finalul unui ciclu prezidențial de zece ani al lui Klaus Iohannis, este a unei Românii în care alegerile prezidențiale au fost anulate, inclusiv pentru interferențele unor actori statali și nonstatali în procesul electoral, în care președintele României a demisionat, sub iminența suspendării sale din funcție, în care funcția prezidențială va fi asigurată de un președinte interimar, cu un al doilea om în stat tot interimar și cu partidele din opoziție care, împreună cu susținătorii lui Călin Georgescu, vor să dărâme și Guvernul.
