Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întărirea sectorului financiar și a celui energetic, supravegherea pieței criptomonedelor și combaterea vulnerabilităților sporite de pe unele piețe imobiliare sunt principalele recomandări făcute Executivului comunitar într-un raport pe care îl pregătește Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European. Totodată, europarlamentarii invită Comisia Europeană să se concentreze pe reindustrializare, și în acest sens sugerează relaxarea legislației impuse întreprinderilor în ceea ce privește sustenabilitatea și economia verde. Aici sunt vizate Directiva privind diligența necesară în domeniul sustenabilității care a introdus obligații pentru întreprinderile mari de a se asigura că operațiunile lor nu afectează drepturile omului și mediul, precum și prevederile din Pactul verde (Green Deal). Pentru a asigura succesul viitoarelor măsuri, documentul solicită o mai mare transparență și mecanisme de partajare a datelor între autoritățile naționale și cele ale UE pentru a permite o monitorizare și evaluare rapidă a riscurilor.
Salvarea și promovarea stabilității financiare în contextul incertitudinilor economice, în condițiile în care criza financiară mondială a demonstrat riscurile pe care le prezintă pentru economiile avansate instabilitățile, trebuie să devină o prioritate pentru Comisia Europeană. Actuala criză financiară care se manifestă puternic a fost declanșată, în mare măsură, de dereglementarea și supravegherea inadecvată a sistemului financiar care au amplificat riscul și au ascuns calitatea activelor. Pe de altă parte, politicile energetice imprudente, cum ar fi dependența excesivă de surse de energie incontrolabile, precum energia eoliană și solară, lipsa investițiilor și eliminarea treptată a capacităților nucleare de producere a energiei au dus la apariția unor presiuni inflaționiste și au crescut volatilitatea pe piețele energetice, arată draftul de raport aflat în lucru.
Piața imobiliară rezidențială: prețuri umflate, riscuri sporite
Astăzi sectorul imobiliar rezidențial joacă un rol esențial în stabilitatea financiară datorită locului său central în economie, ponderii semnificative a averii gospodăriilor concentrate în active imobiliare, implicării cheie a sectorului financiar în finanțarea investițiilor imobiliare și funcției cruciale a proprietăților imobiliare ca garanție pe piețele de credit. Politicile Băncii Centrale Europene din ultimele decenii au fost orientate spre menținerea unui mediu cu rate ale dobânzii scăzute, în beneficiul băncilor și guvernelor puternic îndatorate, și ele au generat o creșterea rapidă a prețurilor imobiliarelor și la posibile bule financiare cu riscuri sistemice pentru sistemul financiar european. Raportul care urmează să fie supus atenției Comisiei Europene constată astfel vulnerabilități sporite pe unele piețe imobiliare, agravate de creșterea ratelor dobânzilor și de expunerile la instituții financiare non-bancare. De asemenea, este îngrijorător faptul că în regiunile cu o prezență puternică a investitorilor instituționali, corelația dintre creșterea salariilor și prețurile locuințelor slăbește, ceea ce poate duce la evoluții ale prețurilor detașate de fundamentele economice locale. Membrii comisiei avertizează că o astfel de detașare crește riscul de supraevaluare a proprietăților imobiliare și de acumulare a vulnerabilităților financiare, în special în cazul unei inversări bruște a percepției investitorilor. În aceste condiții, raportul subliniază necesitatea ca Executivul Comunitar să evalueze și, acolo unde este cazul, să propună acțiuni pentru monitorizarea și atenuarea impactului tot mai mare al fondurilor de investiții și al vehiculelor de investiții alternative asupra piețelor imobiliare rezidențiale, aici fiind amintite, printre altele, potențialele lor efecte de distorsionare a prețurilor, care au un efect nedorit asupra accesibilității locuințelor și a stabilității financiare. Având în față un astfel de tablou al pieței imobiliare rezidențiale, europarlamentarii recomandă Comisiei Europene să examineze, în cadrul semestrului european și al viitoarelor inițiative de reglementare financiară, potențialele riscuri sistemice care decurg din financiarizarea tot mai mare a sectorului imobiliar.
Raportul care urmează să fie adoptat avertizează că moneda euro digitală va crește vulnerabilitatea UE la amenințările cibernetice și subliniază că utilizarea numerarului reapare ca metodă de plată sigură, fiind integrată în Strategia UE privind Uniunea de Pregătire (EU Resilience Strategy) care are ca scop sprijinirea statelor membre în prevenirea și reacția la amenințările emergente și crizele complexe.
Reglementare pieței criptomonedelor, fragmentată și inconsistentă
O altă îngrijorare exprimată de raportul amintit este piața criptoactivelor. Conform estimărilor recente ale autorităților de supraveghere, expunerea gospodăriilor și întreprinderilor din UE la criptomonede este în creștere, iar adoptarea criptomonedelor și a instrumentelor financiare independente (DeFI) a atins o masă critică, justificând o monitorizare sporită și o aplicare adecvată a reglementărilor de supraveghere pentru a menține stabilitatea financiară și protecția investitorilor. Documentul subliniază că, în ciuda faptului că UE a adoptat un cadru de reglementare cuprinzător pentru criptoactive, reglementarea globală rămâne fragmentată, inconsistentă sau complet absentă, crescând astfel riscul de arbitraj de reglementare și al efectelor de contagiune dinspre țările terțe către UE. Membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European și-au exprimat îngrijorarea că trecerea către o abordare mai permisivă a reglementării și aplicării legii în ceea ce privește criptoactivele, sub noua administrație a SUA, ar putea crea noi canale de contagiune, vulnerabilități și risc sistemic pentru UE. Raportul pregătit „invită Comisia și autoritățile de supraveghere relevante să asigure aplicarea deplină a normelor existente privind piețele criptoactivelor pentru a preveni eludarea și a asigura condiții de concurență echitabile (...)”.
IFN-urile trebuie supravegheate mai atent
Un alt subiect pe care membrii comisiei îl cer este și abordarea problemei instituțiilor financiare nebancare (IFN), pentru că stabilitatea lor este foarte importantă, deoarece ele sunt o sursă-cheie de finanțare pentru economia UE și contribuie la diversificarea sistemului financiar, sporind astfel reziliența acestuia și reducând riscurile de concentrare. Draftul de proiect recunoaște relevanța sistemică tot mai mare a instituțiilor financiare nebancare, care reprezintă peste 40% din activele sectorului financiar al UE, dar consideră că astfel de entități pot aduce riscuri suplimentare la adresa stabilității financiare atunci când cadrele de reglementare nu sunt suficient adaptate, calibrate sau aplicate în conformitate cu modelele de afaceri specifice și profilurile de risc. Ele prezintă riscuri foarte diferite față de bănci și adesea au mai puține interconexiuni cu restul sistemului financiar decât băncile. Raportul concluzionează că entitățile care nu sunt predispuse la riscuri de tip bancar au nevoie de o combinație diferită de supraveghere, cerințe prudențiale și mecanisme de protecție față de bănci.
Citește pe Antena3.ro
Investițiile în combustibili fosili, un risc sporit
Raportul avertizează că investițiile în noi proiecte legate de combustibili fosili sunt din ce în ce mai susceptibile de a deveni active irecuperabile și că întreprinderile cu o expunere ridicată față de acest tip de combustibili își mențin adesea ratingurile de credit umflate, în ciuda riscurilor de tranziție pe termen lung. Documentul citat solicită introducerea unor ponderi de risc semnificativ mai mari, atât pentru expunerile noi la combustibili fosili, cât și pentru cele existente, pentru a reflecta mai bine riscurile financiare reale ale acestora și pentru a asigura stabilitatea financiară.
Membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare încurajează investițiile în reziliență cibernetică pentru a proteja infrastructura financiară împotriva amenințărilor externe. Ei cer Comisiei Europene și Băncii Central Europene (BCE) să cartografieze și să abordeze dependențele instituțiilor financiare europene față de furnizorii de servicii digitale din țări terțe și vulnerabilitățile aferente.
