Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, este pentru a treia oară când un premier demisionează din funcție, declanșând, astfel, o criză guvernamentală. Prima dată a demisionat Victor Ponta, după tragedia de la Colectiv din 2015. A doua oară a demisionat Mihai Tudose, la începutul anului 2018. Iar a treia demise a venit după eșecul PSD, PNL și UDMR de a-l duce pe Crin Antonescu în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. La această a treia demisie a contribuit și Victor Ponta, a cărui candidatură independentă a luat din voturile PSD, blocând, astfel, accesul lui Antonescu în finala prezidențială și, indirect, la ruperea coaliției de guvernare. De această criză politică va beneficia, în primul rând, George Simion care, dacă va fi ales președinte, va putea face două nominalizări pentru funcția de premier care să fie inacceptabile pentru partidele parlamentare majoritare. Iar dacă Parlamentul va respinge două astfel de nominalizări, atunci președintele ar putea dizolva Legislativul și declanșa alegeri legislative anticipate.
Rezultatul dezastruos, repetat în numai șase luni, al principalelor două partide aflate, până ieri, la guvernare, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a condus nu doar la un eșec în a-și duce propriul candidat în turul al doilea al bătăliei pentru Palatul Cotroceni, ci și la declanșarea unei crize politice și guvernamentale, cu efecte directe în economie, fără precedent.
În acest moment, odată cu demisia premierului Marcel Ciolacu de la Palatul Victoria, România se află într-un interimat suprapus. Din luna februarie a acestui an, avem la Palatul Cotroceni un președinte interimar. La conducerea Senatului, a doua funcție în stat este asigurată tot de un interimar. De două zile, avem un Guvern interimar, cu un premier interimar, în persoana președintelui interimar al Partidului Național Liberal, Cătălin Predoiu, guvern care nu are întreaga capacitate de execuție.
La acestea, se adaugă și faptul că, inclusiv la conducerea Serviciului Român de Informații, există un interimat, asigurat de prim-adjunctul militar, deoarece, după demisia lui Eduard Hellvig, aici nu există numit un director civil.
De la tragedia de la Colectiv la fenomenul antipartide
După intrarea României în Uniunea Europeană, este a treia demisie a unui premier în România. Iar toate demisiile au legătură cu un premier din partea Partidului Social Democrat și, culmea, la producerea lor, într-un fel sau altul, a contribuit, direct sau indirect, Victor Ponta.
În noiembrie 2015, se producea prima demisie de la vârful Executivului, asumată chiar de către Victor Ponta, președinte al PSD, la vremea respectivă, după ce, la finalul lunii octombrie, a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv. Această tragedie a condus la un deznodământ pe care fostul președinte al României, Klaus Iohannis, îl aștepta încă de la preluarea primului său mandat la Palatul Cotroceni, anume ca Guvernul Ponta să demisioneze și să fie instalat un guvern al lui. „A fost nevoie să moară oameni, pentru ca acest guvern să plece”, este afirmația lui Klaus Iohannis care va rămâne în istorie.
Citește pe Antena3.ro
După plecarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria, a fost instalat un guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș, guvern care a emanat, în 2016, partidul politic USR, înființat de Nicușor Dan. Guvernarea Cioloș rămâne în istoria politicii ca fiind unul dintre cele mai slabe Executive instalate în România.
Mihai Tudose, plecare după șase luni
A doua demisie a unui premier PSD a avut loc la începutul anului 2018 și îi aparține actualului vicepreședinte PSD, Mihai Tudose. Acesta a devenit șef al Executivului în vara anului 2017, la scurt timp după ce PSD, împreună cu ALDE, și-au demis, prin moțiune de cenzură, propriul guvern, condus, la acel moment, de către Sorin Grindeanu. Deși decizia partidului a fost aceea de a-i retrage sprijinul politic lui Grindeanu, acesta din urmă a refuzat să demisioneze.
Atunci, a intervenit pentru prima dată Victor Ponta și a cauzat prima mare ruptură din interiorul PSD, ruptură soldată cu excluderea sa din partid. Ponta a plecat din formațiune, și-a făcut propriul partid și a luat cu el mai mulți parlamentari PSD. Din acel moment, Victor Ponta a acționat, în Parlament, împotriva Partidului Social Democrat. După demisia sa din fruntea Executivului, Mihai Tudose a plecat și el din PSD și s-a alăturat partidului lui Victor Ponta, fiind ales, în primăvara anului 2019, în funcția de europarlamentar pe listele Partidului Pro România.
Relația lui Mihai Tudose cu partidul lui Ponta nu a durat prea mult, acesta revenind în PSD, după alegerile parlamentare din anul 2020.
Dăncilă, demisă în plină campanie prezidențială
Ponta a contribuit, în 2019, la alte două acțiuni împotriva guvernului PSD. El a participat, în 2019, cu liste proprii la alegerile europarlamentare și a militat pentru referendumul pe „justiție” organizat de către președintele Klaus Iohannis, referendum care avea legătură directă cu președintele PSD de la acel moment, Liviu Dragnea. După ce referendumul a fost validat de către Curtea Constituțională, Ponta a dat curs invitației făcute de președintele României de a semna un Acord național pentru punerea în aplicare a rezultatelor acestui referendum.
La alegerile prezidențiale din anul 2009, Victor Ponta, împreună cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, au contribuit la demiterea guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, la moțiunea de cenzură declanșată de către Partidul Național Liberal, sub conducerea lui Ludovic Orban. Rezultatul acelei moțiuni de cenzură a fost, pe de o parte, acela că Viorica Dăncilă a fost demisă din funcția de premier al guvernului României chiar în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și, pe de altă parte, prin acțiunea sa a contribuit la instalarea guvernului condus de Ludovic Orban, supranumit „Guvernul Pandemiei”.
Voturile luate de Ponta au dus la dărâmarea Executivului
Al treilea premier care demisionează, în bună măsură tot din cauza lui Victor Ponta, este chiar cel condus de Marcel Ciolacu. Principala cauză pentru care candidatul Coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, nu a reușit să se califice în finala alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025 a fost tocmai candidatura independentă a lui Victor Ponta la același scrutin.
Cele 1,23 de milioane de voturi obținute, duminică, de către Ponta sunt preluate din bazinul electoral al Partidului Social Democrat. Dovadă stă statistica votului pe județe, raportată la rezultatele obținute de PSD la alegerile locale, europarlamentare și parlamentare din anul 2024. Aceste voturi, dacă nu ar fi fost preluate de Victor Ponta, i-ar fi asigurat accesul lui Crin Antonescu în turul al doilea, la o distanță de peste un milion de voturi în fața lui Nicușor Dan și la mai puțin de 8 procente în spatele lui George Simion.
La momentul în care și-a depus candidatura, Victor Ponta cunoștea faștul că, potrivit protocolului de constituire a Coaliției, această guvernare a fost înființată în jurul lui Crin Antonescu, ca și candidat unic la alegerile prezidențiale din partea partidelor componente și că, așa cum a confirmat liderul UDMR, în mai multe rânduri, dacă Crin Antonescu nu ajunge în turul al doilea și nu câștigă Președinția României, acest Guvern nu va mai rezista.
Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de premier exact din acest motiv.
Prezidențiabilul AUR își freacă mâinile. Criza de la Palatul Victoria ar putea fi folosită pentru acapararea puterii totale
Odată cu demisia premierului Ciolacu, timp de 45 de zile, la Palatul Victoria, va funcționa un guvern interimar, condus de vicepremierul PNL Cătălin Predoiu. La expirarea acestui termen, Parlamentul trebuie să constituie o majoritate care să propună președintelui României un nume de candidat pentru funcția de prim-ministru, propunere care să fie acceptată de către președinte, pentru a o desemna oficial. După care, candidatul să obțină votul de învestitură și să depună jurământul în fața aceluiași președinte.
Problema este că, în 18 mai 2025, în România, are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Unde concurenții sunt George Simion și Nicușor Dan. Primul pornește cu cele mai mari șanse să câștige cursa pentru Palatul Cotroceni, iar una dintre promisiunile făcute în timpul campaniei electorale a fost aceea că îl va impune pe Călin Georgescu în fruntea Executivului.
Surse politice dezvăluie că, în fapt, intenția lui Simion nu este deloc aceea de a-l face pe Georgescu premier, chiar dacă, formal, va fi ales președinte, își va respecta promisiunea de a-l nominaliza. Scopul real al lui Simion este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, știind că, în actuala formulă, sunt șanse extrem de limitate ca Parlamentul să dea curs unei astfel de desemnări.
Nume vehiculate: Georgescu și Anamaria Gavrilă
Potrivit Constituției, dacă Parlamentul respinge consecutiv învestirea a două propuneri de prim-ministru venite de la președintele României, acesta din urmă, după consultarea celor două Camere, poate dizolva Parlamentul. Odată dizolvat, se organizează, în mod obligatoriu, alegeri parlamentare anticipate,
Tocmai de aceea este mai mult decât posibil ca, în cazul în care va fi ales, Simion să îl propună pe Călin Georgescu pentru funcția de premier, Parlamentul urmând, prin voturile majoritare ale PSD, PNL, UDRM, USR, Minoritățile Naționale sau chiar ale SOS România, să respingă, la vot, o astfel de învestitură. Următoarea mișcare a lui Simion ar putea fi nominalizarea altei persoane, neexcluzând chiar nominalizarea liderei POT, Anamaria Gavrilă. În acest context, Parlamentul are două posibilități la îndemână. Prima, să accepte nominalizarea și să învestească o asemenea propunere, iar a doua să o respingă, declanșându-se alegeri parlamentare anticipate.
De ce și-ar dori George Simion să declanșeze alegeri anticipate este foarte simplu. Rezultatul alegerilor prezidențiale arată că, dacă ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar deveni primul partid din Parlament, iar partidele care constituie actuala alianță de guvernare ar obține mult mai puține procente decât au obținut la alegerile din data de 1 decembrie. În acest fel, el mizează pe un control total al Parlamentului, Guvernului și Președinției României.
Nicușor Dan nu vrea să comenteze, deoarece se concentrează pe turul al doilea
De cealaltă parte, contracandidatul său, Nicușor Dan, refuză să comenteze situația generată de criza guvernamentală declanșată de demisia premierului Marcel Ciolacu. El susține că, în această perioadă, chestiunea Executivului este una „secundară”, principala miză fiind turul al doilea de scrutin, din data de 18 mai.
Nicușor Dan s-a exprimat, în mai multe rânduri, în campania sa electorală din primul tur, că, dacă va ajunge președinte al României, l-ar sfătui pe Marcel Ciolacu să demisioneze, însă nu dorește să conducă la o criză politică din acest motiv. El arată că nu vede cum ar putea fi constituită o altă majoritate parlamentară, din care să nu facă parte și PSD.
