x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cântecul pădurii

0
Autor: Loreta Popa 07 Mar 2011 - 20:58
Cântecul pădurii Arhiva Adrian Buga/ Numele său era pe buzele ­tuturor, iar ziarele şi ­anumite cercuri literare o aveau mereu în centrul atenţiei
Vezi galeria foto


S-a născut la 29 decembrie 1843 la Neuwied, Germania. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied era numele sub care a venit pe lume cea care a fost Regina ­Elisabeta a României, cea dintâi regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen.

Elisabeth a avut parte de o edu­­caţie deosebită, ca în toa­te fa­mi­liile bo­ga­te din vatra ger­ma­nă. A învăţat lim­bile en­gle­ză, franceză, italiană, sue­de­ză, iar mai apoi şi limba po­po­ru­lui care o va adop­­­­­ta, româna. Adevă­rată fiică a Ri­nu­lui, cunoscut pentru legendele sale tul­­burătoare, dar şi fiica fascinantei pă­­duri Monrepos, prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se că­să­tori cu Karl von Hohenzollern, care a gu­vernat sub numele de Carol I de Ro­mânia. Înaintea Reginei Maria, Elisa­be­ta avea să înfiinţeze în timpul răz­bo­iului din 1877 spitale, servicii de am­­­bulanţă şi îngrijire, procurând me­dicamente pentru răniţi. Avea să de­pu­nă eforturi energice în sprijinirea artelor şi a so­cietăţii filantropice, astfel încurajând doamnele din înalta so­cietate să aibă un rol activ în strân­gerea de fonduri şi în gestionarea ac­telor caritabile. După Războiul de In­dependenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881, iar Elisabeta a devenit prima Regină de România.

Ocrotitoare
Societatea Regina Elisabeta, fondată în 1893, a tratat gratuit peste 17.000 de pacienţi pe an şi a distribuit medicamente gratuite familiilor să­ra­ce. De la iniţiativa reginei de a identifica potenţialul meşteşugurilor ro­mâ­neşti a plecat ideea înveş­mântării în portul naţional româ­nesc, dându-i astfel acestuia valoare socială. Caste­lul regal de la Sinaia devenise un centru de meşteşuguri naţionale. De ase­menea, regina şi-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse, sprijinind artiştii în devenire cum ar fi George Enescu, Elena Văcă­rescu, pictorul Nicolae Grigorescu şi poe­tul Vasile Alecsandri. Poetă şi pro­za­toare, admiratoare a poetului ro­mân Mihai Eminescu, regina l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani, dar poetul a refuzat să ridice premiul.
Pseudonimul său literar era Carmen Sylva, care tradus din limba la­tină înseamnă „Cântecul pădurii”. A fost supranumită regina scriitoare, a scris poeme, basme, povestiri, ro­ma­ne, lucrări cu caracter memo­rialistic. Castelul Peleş era preferat de regină pentru odihnă şi inspiraţie.

 

Durere
Prin­ţesa Maria a fost unicul copil al cu­plului princiar şi s-a născut la sfâr­şitul verii anului 1871. Botezată la bise­rica de la Cotroceni, fetiţa era fru­moa­să şi precoce, luminând sufletele pă­rin­ţilor. La 24 martie 1874 se îm­bol­nă­veş­te de scar­­­­latină şi în zorii lui 28 mar­tie plea­­că spre ceruri. Mica prin­ţesă a fost în­gro­pată în grădina Pala­tu­­lui Co­tro­ceni, pe cruce având scris ver­setul: „Nu plân­geţi, căci nu e moar­tă, ci nu­mai adormită”. Vasile Alecsandri o în­deam­nă pe Regina poetă să-şi reia pa­siunea. Scrie proze: „Po­veştile Pe­le­şu­lui” (1882 şi 1883), „Cu­ge­tările unei Re­gine” (1882), „Robia Pe­leşului” (1888), „Meş­­terul Manole” (1892), „Po­veştile unei regine” (1901), „Crăciu­nu­rile unei Regine” (1905) şi poezii: „Ri­nul meu” (1884), „Monorepos” (1884), „Patria” (1891), „Cântecele de mare” (1891).

Elisabeta se număra printre fe­meile şi feţele încoronate ale Eu­ro­pei care fumau, într-o perioadă în care obiceiul nu era asociat sexului frumos, ci dimpotrivă. Popularitatea Re­ginei Elisabeta a României în Eu­ropa este mai mult ca sigur greu de imaginat în zilele noastre. Deoa­rece nu­me­le său era pe buzele tuturor, iar ziarele şi anumite cercuri literare o aveau me­­­reu în centrul atenţiei, în 1884, Eli­sabeta a Austriei, cunoscută sub nu­mele de Sissi, a dorit foarte mult să o cunoască pe Regina Elisabeta a Româ­niei. O relaţie specială le-a unit pe cele două Elisabete, însă corespondenţa dintre cele două ca­pete încoronate a rămas de negăsit până astăzi, pier­zân­du-se undeva prin negurile istoriei.

Eugen Wolbe, secretarul Regelui Ferdinand de Ro­mâ­nia, citase mai multe dintre aceste scri­sori în biografia sa despre Carmen Sylva. Biografii Elisabetei de Austro-Ungaria, contele Corty şi Bri­gitte Ha­man n-au preluat ulterior de­cât fragmente extrase din scrisorile tipărite de Wolbe şi recent din Jur­nalul în versuri al lui Sissi. Când Carol I a închis ochii, în 1914, Regina s-a tre­zit singură. În iarna lui 1915-1916 dor­mea în apartamentele reci, neîn­căl­zi­te şi din acest motiv a făcut congestie pul­mo­nară şi la data de 18 februarie trece în veşnicie. Este în­mor­mântată alături de soţul său, Re­gele Carol I, la Curtea de Argeş şi aici au fost aduse şi osemintele micii prin­ţese Maria. Cripta de piatră a unit pentru eternitate bărbatul, soţia şi singurul lor copil.

Luciri alpine
Fusese stânca mângâiată/ De soare ’ntreaga zi,/ Şi de-a lui raze ­alintată,/ pân’ ce’n apus pieri.// ­Minune-i dar, c’apoi resfâns-a/ Lumini în jurul ei?/ Măcar că-i piatră, -a ars şi dânsa/ în focul dragostei!// Şi dă pământului – sfioasă,/ Încet, dulcele foc,/ Visând, şi tristă, şi voioasă-/ L’al său trecut noroc!// Şi dă pământului încet,/ Sfios, dulcele foc,/ Visând cu drag şi cu regret,/ L’al seu noroc!(Carmen Sylva)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   femei romane

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de