x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Roman-foileton: Paişpe (11)

0
Autor: Viorel Ilişoi 27 Feb 2011 - 16:42
Vrei să fii ziarist?
Un securist adevărat nu avea decât cu mâna ori cu ochiul semn a face şi albia Sitnei ar fi fost deviată prin "Pufoaica Ruptă”, chiar pe sub masa noastră; toţi chelnerii din Botoşani, ar fi turnat vodcă rusească în amonte, iar eu cu securistul, mai la vale, am fi băut cu gamela din pârâu. Şi s-ar fi făcut un pod de cotlete de la abatorul din Răchiţi până la noi. Dar al meu, doar colaborator, săracul, abia s-a învârtit de nişte vermut, smuls şi ăla de la gura lui Filimon, şi de o tonă de broaşte prăjite.

Pusese o lădiţă pe masă şi mă îmbia să mănânc. Încheiasem povestea despre chifteaua cu ochi, motiv de trecere elegant pe lângă invitaţie; deodată, clidul din care el luase o lădiţă s-a prăvălit peste noi. Am sărit de pe scaun şi, din salt, am dat cu umărul în alt clid. L-am prins în braţe, dar altă stivă a pornit spre podea. Cu cât încercam să opresc lăzile din cădere, cu atât dărâmam mai multe. M-am ghemuit pe scaun, cu capul pe masă, cu mâinile împreunate deasupra capului, ca să mă apăr de bombardament. Peste câteva clipe eu şi ochelaristul eram îngropaţi în chiftele până la genunchi. Ne uitam unul la altul încremeniţi. Aşa ne-a găsit Filimon. Şi-a tăiat cărare până la noi printre chiftele,  a extras sticla de vermut din mormanul de pârjoale şi a turnat în pahare liniştit, ca şi cum era specialitatea casei să prindă viaţă pârjoalele din stoc, zilnic la aceeaşi oră, şi să iasă la plimbare prin chioşc. Am dat pe gât două pahare, unul după altul, primul de foame, al doilea de sete, ca să nu se mai dărâme ceva pe-acolo şi să rămân fără vermut.
– Ne cerem scuze, dar astea... astea nu stăteau bine!..., a bolborosit securistul.
– Lăsaţi, lăsaţi, nu face nimic, că la chiftelele astea le place să steie mai mult pe jos. Alea din stiva de la uşă le-am adunat de pe sub mese, de-afară. Vine omul, bea, şi chifteaua o lasă, că nu de foame vine el la Filimon. Dar vedeţi cum e omul nostru? Dacă n-o mănâncă, de ce n-o ia acasă? Măcar s-o dea la un căţel, la un purcel...
– La un copil s-o dea... – m-am auzit eu zicând.
– Nu, nu la copii, că nu-s aşa bune, de ce să nu recunoaştem? Este loc de mai bine. Să se preocupe tovarăşii de la cooperaţie, poate le transmiteţi pe calea ziarului... Şi să scrieţi şi pentru consumatori ca să nu mai arunce partea alimentară pe sub mese. Nu-i frumos. Şi să ziceţi acolo şi de aprovizionare că nu merge după program. Omul dacă n-are un pahar să bea când îi vine să bea, îi umblă mintea la prostii.

Lui Filimon nu-i mai tăcea gura, revărsa peste pârjoalele de pe jos un sos bogat de cârcoteli molcuţe, aluzii, linguşeli şi lamentaţii, însă eu nu-l mai auzeam. Mă întrebam când şi cum s-a transformat urmăritorul meu din colaborator al Securităţii în ziarist, ceea ce din punctul meu de vedere era şi mai rău. În momentul acela ştiam despre securişti că sunt nişte patrioţi care prind spioni veniţi să fure secrete militare şi economice. Aşa fusesem învăţat de mic şi până la liberarea din armată, metodic, aşa citisem în cărţi şi văzusem în filme.

Despre ziarişti aveam o părere proastă fiindcă scriau numai despre partid, fabrici şi ceapeuri ceva ce nu îi interesa nici pe cei din partid, din fabrici şi din ceapeuri, dar mai ales fiindcă scriau toţi la fel, parcă o singură mână despotică le conducea tuturor mânuţele ca la clasa întâi. Şi nu scriau cu cuvinte, ci cu structuri prefabricate, calupuri greu de înghiţit. Niciodată nu reuşeam să citesc un articol de la cap la coadă sau să reţin unul din acele titluri kilometrice care păreau că nu se mai schimbă de la un ziar la altul şi de la o zi la alta. Ca să mai şi rezum un articol era peste puterile mele. Începeam ziarele de la ultima pagină, ca toată lumea; sport, fapt-divers, ştiri din lume, apoi săream ca piatra pe apă, ricoşând din titlu în titlu, până la prima pagină. Ziarele te ţineau într-un galop sufocant peste macadamul inexpresiv. Abia în reviste mai puteai respira, dar şi acolo numai după ce depăşeai în salturi uriaşe primele pagini, tencuite din gros cu propagandă.

Nu cunoşteam niciun ziarist. Nici n-aş fi avut cum, fiindcă ei nu veneau să bea la "Pufoaica Ruptă”, trăiau, ca şi securiştii şi activiştii de partid, la un etaj superior, de unde mai aruncau câte o mână de talaş în ziar. Şi erau primiţi peste tot cu temenele şi cu plocoane. Şi că în general erau cam proşti şi cam aroganţi. Asta ştiam despre ziarişti.
– Sunteţi ziarist? – l-am întrebat pe urmăritorul meu dând deoparte chiftelele dintre noi cu latul palmei. Nu colaborator la...?
– Nu chiar ziarist... Sunt colaborator. Colaborez la "Clopotul” nostru, la "Urzica”, la "Magazin”, la "Pentru Patrie”... Dar unde nu colaborez! Chiar şi la "Rebus” am publicat câteva probleme enigmistice. Metagrame, anagrame, logogrife, rebusuri epentetice, din astea... Sunt şi caricaturist.
– Da? Am şi eu un prieten care scrie la toate revistele astea, e şi el rebusist şi caricaturist şi de toate. Florentin Florescu. Foaaarte talentat. Îl ştiţi?
– Cum nu? Dar cine nu-l ştie pe Florentin?
– Ei, or mai fi vreo doi care nu-l ştiu... Prin judeţele mai îndepărtate. Acum, că avem şi cunoştinţe comune, putem discuta? Pentru asta am venit aici, nu? Să îmi spuneţi de ce v-aţi ţinut toată ziua după mine.
S-a ridicat încet de pe scaun şi, apăsând cu palmele pe masă, printre chiftele, m-a întrebat pe un ton marţial:
– Uite ce e, tovarăşe: vrei să fii ziarist?
 

Citiţi:  Roman-foileton:   Paişpe (6), Paişpe (7), Paişpe (8), Paişpe (9), Paişpe (10)

Vezi toate episoadele romanului foileton Paişpe

Citeşte mai multe despre:   roman-foileton: paişpe

 



Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...
Serviciul de email marketing furnizat de