x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Manifest pentru posteritate

0
Autor: Sidonia Silian 21 Apr 2008 - 00:00
Manifest pentru posteritate


MUZELE LITERATURII ROMÂNE ● Cella Serghi arată în cartea sa cît de mult l-a iubit pe Camil Petrescu
S-au cunoscut la Ştrandul Kiseleff din Bucureşti. Ea cu liceul abia terminat, consumatoare de Ionel Teodoreanu, blondă şi cu părul căzut pe jumătatea dreaptă a feţei. El scund, uşor surd, cu ochii albaştri, albaştri. Au venit prezentările: "Scriitorul Camil Petrescu!". A se citi cu accentul pus pe "scriitorul", vă rog!



MEMORII ● Cella Serghi arată în cartea sa cît de mult l-a iubit pe Camil Petrescu
S-au cunoscut la Ştrandul Kiseleff din Bucureşti. Ea cu liceul abia terminat, consumatoare de Ionel Teodoreanu, blondă şi cu părul căzut pe jumătatea dreaptă a feţei. El scund, uşor surd, cu ochii albaştri, albaştri. Au venit prezentările: "Scriitorul Camil Petrescu!". A se citi cu accentul pus pe "scriitorul", vă rog!


Urmarea n-a fost cine ştie ce. Camil Petrescu o întreabă dacă ştie să înoate. Ea strigă din toţi plămînii da, un da plin de mîndrie, de copil care în sfîrşit se simte în centrul atenţiei, şi, ca să-i arate ce grozav ştie să dea din mîini, plonjează ca o broască în apă. În loc s-o aplaude, Camil se întoarce şi pleacă.

Îl reîntîlneşte tot la ştrand, însă după un an, timp în care Cella Serghi se mărită cu un inginer şi intră studentă la Drept. Discuţia dintre cei doi e descrisă de Cella Serghi în cartea sa de memorii, "Pe firul de păianjen al memoriei", o carte în care autoarea, jucînd, chipurile, rolul istoricului literar, cotrobăie în trecutul intim al lui Camil Petrescu cu obstinaţia cu care o femeie scormoneşte pe furiş buzunarele soţului, ca să şterpelească banii cu care şi-ar întregi suma pentru poşeta care i-ar aduce stimă şi respect din partea grupului de prietene.

Dar să revenim la firul povestirii: "M-am înscris la Drept, am intrat în anul doi. M-am măritat!, am spus cu un sentiment de vină (....) «Te-am căutat la toate premierele». N-am fost niciodată la o premieră. «În toate restaurantele, seara după spectacol, în toate barurile». N-am fost niciodată într-un bar. Numai de nu m-ar întreba dacă am citit vreuna din cărţile lui! Dar soţul meu apărea întotdeauna cînd mă simţea în primejdie. I l-am prezentat lui Camil. «Inginer? Tocmai de un inginer aveam nevoie», s-a bucurat scriitorul. «Fac acum corecturile în şpalt la romanul meu şi mi-ar trebui cîteva amănunte tehnice». Şi îi explica foarte precis împrejurarea în care cineva cere un instrument.

«Ce s-ar potrivi?». O bormaşină, a precizat soţul meu. Camil a fost încîntat", relatează autoarea scena mult aşteptatei revederi, ca apoi să-i contureze şi un portret fizic: "Nu era înalt, şi asta îl supăra poate tot atît de mult cît şi surzenia. Avea un mers sacadat. Umerii înţepeniţi, ochii apropiaţi, atenţi, vrînd parcă să audă cu ei şi protestînd permanent, vehement, împotriva a tot ce se întîmplă în jurul lui, în ţară, în lume".


ROMANTICĂ. Cella Serghi se îndrăgosteşte de scriitor cu soţul de mînă, urmînd o perioadă în care face orice numai să-i fie în preajmă. "Eram aşa cum îşi dorea, mereu aproape de el. Îi dădeam sugestii pentru rochiile pe care urma să le poarte eroina din «Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război», romanul la care adăuga mereu amănunte şi chiar pagini şi capitole întregi. Dar ar trebui să ştiu cum e eroina, Camil. «Cînd avea optsprezece ani semăna cu dumneata. Pe urmă s-a schimbat. Să rămîi cum eşti acum!»."

Intrată în cercul lui de prieteni, vedem o tînără cochetă, uşor frivolă, cît îi şade bine unei femei, şi plină de viaţă, care în timpul discuţiilor cu tentă melancolic-filozofică declara dezarmant: "Eu trăiesc între două certitudini: m-am născut şi am să mor".

Succesele la patinaj, în tribunal, lecturile adolescentine îi dădeau o siguranţă şi o vervă care o făceau să se considere egală cu cei de la masă. Uneori se trezea cu noaptea-n cap, iar dimineaţa la opt se învîrtea pe lîngă chioşcul de unde îşi lua Camil Petrescu ziarele. "Moft năzdrăvan! Ce cauţi la ora asta pe străzi?" – o întreba el. Ca ea apoi să adauge: "Îl conduceam pînă la Capşa". "Simţeam că abia aşteaptă să rămînă singur să-şi răsfoiască ziarele. Totul îl interesa. Pe mine, doar el. Nu mă chema să intru, să stăm de vorbă. Despre ce am fi putut vorbi acolo în auzul, în văzul tuturor? Odată m-a întrebat, cu totul neaşteptat: «Cînd vii la mine?»."


MOFT. Şi totuşi să nu uităm: o alinta Moft. Fie Moft năzdrăvan, fie Moft solipsist, fie Moft apodictic. Gripată fiind, îi trimite bileţele tandre, îmbietoare, de bărbat îndrăgostit: "Doamnă, Cîte grade azi? Ceaiuri uşoare, multe, calde. Cuminte, frumoasă. Camil Petrescu".  

Cîteodată venea în vizită la ea acasă, unde juca table cu soţul. "Ne întîlneam la curse, la teatru, la cinematograf, cînd erau premiere cu actriţe elegante şi actori de renume, şi chiar la noi acasă, unde accepta să joace nesfîrşite partide de table cu soţul meu, ca să fie aproape de mine. Dar mie nu-mi ajungea. Aş fi vrut ca acest bărbat (...) să închidă deodată cutia de table cu un zgomot care să dărîme zidurile şi să-i spună: «Aşa nu se mai poate! Vreau să fie a mea, nevasta mea!» Dacă nu e în stare de un gest definitiv, hotărît, înseamnă că nu mă iubeşte!" Un gest definitiv, hotărît n-a făcut prozatorul, în schimb, orele petrecute în casa ei se înteţiseră. "Descoperise un joc numit Battle-sheep, lupte navale. Ele se dădeau pe nişte cartoane împărţite în coloane şi pătrate, pe care fiecare mişca piesa ca pe o tablă de şah. Şi de cîte ori rămîneam singuri o clipă, se apropia de mine şi cu o tandreţe intensă, răscolitoare, îmi şoptea: «Moft!»."


ÎNDRĂGOSTITĂ. "Camil mă privea uneori ca de pe alt ţărîm, alteori parcă era gata să mă îmbrăţişeze. Într-o clipă mă tachina, începea să se joace cu mine, să mă chinuie şi să mă descompună ca pe o jucărie, ca să-mi cunoască toate rotiţele, să fie ale lui. Dar el, nu al lor, nu al meu, el al nimănui. Nici măcar nu se teme, nu se apără. E sigur de el, sigur şi uşor ironic. Sigur şi puţin trist. Ca un om în faţa unei vitrine, admirînd o bijuterie care-l fascinează. Ar vrea s-o aibă, dar ştie bine că asta nu se poate. Îl desparte o vitrină, adică o lume. E durere şi furie în privirea lui. E şi ceva îmbietor şi bun. Va pleca din faţa vitrinei cu o uşoară nostalgie. Are alte treburi, alte socoteli. Lumea e mare. Nu-i cît vitrina. Dar pentru mine pămîntul s-a micşorat. E atît cît îl înconjoară pe el. Lumea e toată el."


VOIA SĂ-L IA DE BĂRBAT. Pasiunea femeii pentru Petrescu devine vizibilă, iar soţul acesteia acceptă tăcut compromisul. E înţelegător faţă de dragostea ei pentru un scriitor talentat, de anvergură, dar măcinat de sărăcie. Îi oferă în continuare protecţie financiară şi un cămin cald, parcă intuind firea celibatară a prozatorului. Copleşită de personalitatea lui, Cella Serghi însă vrea mai mult: un divorţ care, dacă s-ar fi putut, să fi fost dublat în acelaşi interval de timp cu o căsătorie cu Camil Petrescu. Ceea ce e exclus. Mihail Sebastian, prieten cu prozatorul, dîndu-şi seama de la început de sentimentele pe care le încearcă femeia pentru Petrescu, o lămureşte cu diplomaţie ("Pentru un scriitor nimic nu-i mai periculos decît să te însori cu o femeie inteligentă") de ce Petrescu nu şi-ar dori o iubire adusă mai în concret cu ea şi îi descrie profilul clasic al unei soţii de scriitor, o femeie supusă, discretă, docilă, care îşi iubeşte bărbatul mai mult decît pe sine, genul de om pe care aşa-zisele feministe de azi îl confundă cu gospodina şi de care vor să se distanţeze, ca mod de a fi, ca de ciumă. "Nevasta lui Arghezi, Paraschiva, îi ducea sufertaşul la închisoare, ţinîndu-şi pantofii în mînă să nu-i uzeze. Mergea desculţă, lipăind prin noroi, îi ducea mîncarea. Cînd Arghezi scrie, se retrage într-o chiliuţă la Mărţişor, unde are numai un pat de fier şi o masă. Paraschiva deschide binişor uşa şi, fără un cuvînt, îi lasă tava cu tot ce trebuie şi dispare. L-am vizitat într-o zi la Mărţişor şi, cînd a apărut Paraschiva cu chiseaua cu dulceaţă, Arghezi mi-a prezentat-o cu un ton de o tandreţe pe care nu pot să-l uit: «Nevasta mea, Paraschiva»."

După ceva timp, îndrăgostita e cotropită de stări confuze, un amestec de sentimente de vinovăţie cu o dragoste casnică, asemenea unui sfîrşit de relaţie. "Acum eram trează şi mă gîndeam la Michi. Niciodată n-am simţit o mai tiranică afecţiune pentru el, oroarea de a-i face rău. Mi se părea de neconceput să mă despart de Camil, dar la fel de inuman să mă despart de Michi."


SCRIITOAREA. Pînă la urmă, Cella Serghi divorţează, nemaivisînd însă la o căsnicie ulterioară cu prozatorul. De dragul lui îşi doreşte să scrie proză şi se gîndeşte mai atent la sfaturile lui: "Cînd vorbeşti mult, gîndurile se risipesc, sentimentele se volatilizează prin vorbe. Albina nu pierde nici un pic de polen, îl adună. Gîndeşte-te la artificiile pomului de Crăciun. Cum le dai un chibrit se aprind o clipă, dar se sting imediat, iremediabil. Păstrează-ţi personalitatea! Fii mai calculată! E un şiretlic al naturii intime această nevoie de discuţie, de confidenţe, de prea numeroase prietenii. Disciplinează-te! Ai un fel de grizerie verbală, care te satisface pe moment, dar ce rămîne? Trebuie să aduni în tine tot. Acest tot va izbucni într-o zi în scris. Poţi să stai lîngă un cireş şi să aştepţi să se coacă, dar să stai lîngă un plop şi să aştepţi ivirea cireşilor? Asta nu! Nu se scrie un roman spunînd vreau să scriu". Ceea ce şi face. Femeia pune în aplicare îndemnurile lui Petrescu, iar peste cîţiva ani se consacră ca scriitoare o dată cu apariţia romanului, "Pînză de păianjen", înainte de publicare rugîndu-l pe prozator să citească manuscrisul. "Am cetit pînă acum la ora două (e deci 24 decembrie) romanul scris la maşină al Cellei S. E de o bogăţie faptică, de o sensibilitate, de o autenticitate care depăşeşte cu mult tot ce aşteptam anul acesta de la ea... E totuşi mediocru prin incultura ei, e plin de gafe dintre care una singură (dintre sute şi sute) ar îngropa o carte... Totuşi e un material care, uşor prelucrat (pentru mine ar fi fost uşor dacă aş avea timp), ar da o carte de mare succes", nota Camil Petrescu în "Note zilnice", ca după 40 de ani de atunci, mult după moartea prozatorului, să vină în cartea de memorii a Cellei Serghi şi replica ei detaliată: "Totuşi, făcînd o inexplicabilă confuzie între un om de cultură şi un om cultivat, mă consideră incultă, fiindcă nu-l citisem pe Bergson şi Husserl. Camil adaugă la «Ultima noapte» un volum în corecturile din şpalt, dar n-are nici o înţelegere pentru gafele pe care le găseşte în prima şi singura versiune dactilografiată a primului meu roman. Cînd e vorba de cărţile lui, recunoaşte că numai în şpalt îl izbesc greşelile, gafele şi numai atunci le poate corecta, cînd lucrarea e culeasă (...) Opera mea l-a surprins pe Camil, fiindcă nu bănuia că fata pe care a întîlnit-o cu zece ani în urmă la ştrand era un scriitor. Dacă s-a înfuriat că nu s-a găsit printre personajele cărţii, e fiindcă nu s-a aşteptat să se afle în faţa unei creaţii literare (...) Emanciparea mea, nu numai sentimentală, dar şi curajul de a o mărturisi în public, l-a înfuriat în aşa măsură pe Camil, încît a încercat să mă împiedice să public romanul şi, dacă înaintea lui nu l-ar fi citit Sebastian şi Liviu Rebreanu, poate că n-ar fi apărut".


GAFE
"Am cetit romanul scris la maşină al Cellei S. E de o bogăţie faptică, de o sensibilitate, de o autenticitate care depăşeşte cu mult tot ce aşteptam anul acesta de la ea... E totuşi mediocru prin incultura ei, e plin de gafe, dintre care una singură (dintre sute şi sute) ar îngropa o carte... Totuşi e un material care, uşor prelucrat, ar da o carte de mare succes"
Camil Petrescu

DEZVĂLUIRE
"Patul lui Procust nu mai semăna cu prima versiune. Am citit romanul, l-am recitit fără să-mi dau seama că numai datorită stăruinţei mele obstinate a intrat în literatură unul dintre cele mai interesante personaje feminine, că un mare roman ar fi fost ratat fără prezenţa Doamnei T. Şi cu toate că autorul nu mărturiseşte nicăieri că ideea de a rescrie romanul, începînd cu scrisorile Doamnei T., a fost a mea, recunoaşte în conferinţa publicată în Manuscriptum că a refăcut romanul adăugînd la prima versiune alte trei personaje"
Cella Serghi


Sfîrşit

Nu ştim dacă realmente prozatorul şi-ar fi dorit să se fi regăsit în romanul de debut al femeii, cert este însă că, după moartea lui, Cella Serghi scrie un roman, "Genţiane", în care protagonistul îl întruchipează pe prozator, iar femeia îşi termină memoriile astfel: "S-ar fi recunoscut Camil în Cirus Hotaru? I-ar fi plăcut personajul? S-ar fi înfuriat sau ar fi zîmbit puţin trist, înduioşat, dezabuzat? E o întrebare la care nu pot răspunde. Cînd a apărut romanul, murise Camil. Dar cît de viu a rămas în amintirile mele! Cu cîtă forţă trăieşte în personajele, în opera lui! Ştia că «existenţa morţii ne obligă să dăm vieţii noastre un sens, pe care moartea să nu i-l poată răpi»".


Citiţi şi:

PERECHEA-ETALON A NEFERICIRII
S-au iubit pînă la moarte
Eminul şi Doamna lui
Dacă nu ne-ar fi rămas de la Eminescu şi Veronica splendidele scrisori de dragoste, poate nu i-am mai fi considerat cuplul ideal, etalonul de îndrăgostiţi fără noroc, sufletele-pereche care nu pot fi împreună într-un destin fatal. Geniului lui poetic şi misterului ei feminin se adaugă aureola morţii premature a amîndurora, astfel încît povestea lor de iubire are şi mai mult romantism.


PRIMUL GHIONT Alecsandri se îndrăgosti de o tuberculoasă frumoasă
Jurnalul unei iubiri
Mă mir cum de nu s-a gîndit nimeni să ecranizeze povestea de amor dintre Vasile Alecsandri şi Elena Negri. El tînăr, bogat, cu spirit de poet, ea luminoasă şi plăpîndă ca o lumînare ce abia mai pîlpîie... femeile s-ar îmbufna fiindcă unghiile nu li s-ar înconvoaia rapid ca la pisici, să-şi înţepe bărbaţii imobili în faţa scenelor de romantism legănat de gondolele veneţiene – tu pe mine nu m-ai iubit niciodată!


IUBIRI MORTALE ● Natalia între cuminţenia lui Steo şi orgiile cu Mitif
Împuşcată în fese
Îngeri şi demoni, icoane ori torţionare ale sufletului, venere şi madone, soţii sau amante au fost femei care au tulburat simţirea, oricum labilă, a poeţilor, influenţîndu-le, de cele mai multe ori, decisiv opera. Că ele însele şi-au programat asta sau întîmplător s-au ataşat ca un neg zbîrcit sau ca un apendice otrăvit de numele scriitorului, acest fapt le-a conferit intrarea, chiar dacă mai "lăturiş", pe uşa literaturii. Noroc că istoria aceleiaşi literaturi le lasă acolo unde le e locul: pe prag, chiar dacă dincoace de uşă.


DE-ALE BĂRBAŢILOR ● Anton Holban şi Octav Şuluţiu rup prietenia din cauza unei femei
Holban şi prietenul, Lydia şi mitraliera
Povestea e simplă ca bună ziua. Lydia, o evreică frumoasă şi bogată, voia să vadă cum pupă şi ce spune un scriitor. Îl cunoaşte pe Octav Şuluţiu, un tînăr talentat şi sărac, care se îndrăgosteşte de ea. Relaţia se transformă în triunghi amoros la ivirea lui Anton Holban, prietenul cel mai bun al lui Şuluţiu, şi el tot un scriitor talentat şi sărac.


DĂRUIRE ● Agatha Grigorescu şi-a dedicat viaţa poetului Bacovia
Ecou de romanţă cu arome violete
Se întîlneau o dată pe an, se plimbau în tăcere sau beau o cafea în camera poetului şi discutau despre revoluţii. Uneori, el cînta la vioară sau îi recita versuri. S-au căsătorit la 12 ani de la debutul poveştii lor de iubire. Poetul, măcinat de proprii demoni, a scris despre amorul de plumb, dar a găsit mereu în iatacul şi-n sufletul soţiei un refugiu liniştitor.


LENY CALER ● Camil Petrescu o învaţă să citească literatură, Mihail Sebastian o iubeşte
Cenuşăreasa devenită stea
Camil Petrescu îi citea din propriile cărţi, îi rafina gusturile în materie de literatură, o învăţa cum să nu interpreteze vulgar un rol. Mihail Sebastian scrie de dragul ei o piesă de teatru – Jocul de-a vacanţa –, iar în jurnalul său suferă pînă la sufocare din dragoste neîmpărtăşită.

Citeşte mai multe despre:   special,   romanul,   petrescu,   cella,   scriitor,   camil petrescu,   camil,   serghi,   moft,   cella serghi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de