Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aflat la Casa Albă, prim-ministrul Benjamin Netanyahu nu își putea stăpâni zâmbetul de pe față, în timp ce președintele Donald Trump dezvăluia întregii lumi cel mai uluitor plan american de pacificare din istoria conflictului israeliano-palestinian.
Șeful administrației de la Washington tocmai insista asupra sugestiei sale, conform căreia aproape două milioane de palestinieni ar trebui să fie mutați din Gaza, o zonă devastată de lupte, în locuințe noi, în altă parte, astfel încât SUA să poată trimite trupe în Fâșie, să preia controlul asupra teritoriului și să construiască acolo „Riviera Orientului Mijlociu”.
„Trebuie construite locuințe de foarte bună calitate, ca într-un oraș frumos, ca într-un loc în care oamenii să poată trăi, nu să fie uciși, deoarece Gaza este o garanție că ei vor sfârși prin a muri.”, a declarat Trump.
În numai câteva cuvinte, liderul de la Casa Albă a invocat o transformare geopolitică uluitoare a Orientului Mijlociu, oferind, în același timp, și o salvare politică pentru Netanyahu.
Șeful executivului de la Ierusalim se poate prezenta acum în fața facțiunilor de dreapta din coaliția sa, care îi amenință neîncetat controlul asupra puterii, ca fiind unicul canal de comunicare cu Trump.
Opiniile președintelui american corespund în acest moment dorinței liniei dure israeliene: alungarea palestinienilor dintr-o parte a ceea ce ei consideră a fi pământul sacru al Israelului.
Fostul ministru israelian al securității naționale, de extremă dreaptă, Itamar Ben-Gvir, care a părăsit cabinetul de război al lui Netanyahu la începutul acestui an pentru a protesta față de încheierea acordului de încetare a focului din Gaza, a confirmat, de altfel, similitudinile dintre gândirea lui Trump și conservatorii extremiști din Israel.
Citește pe Antena3.ro
„Donald, acesta pare a fi începutul unei frumoase prietenii!”, a scris el, într-un mesaj postat pe platforma X.
Consternare totală
Comentariile lui Trump - făcute pe parcursul zilei de marți, mai întâi în cadrul unei ceremonii de semnare a unei acțiuni executive, iar mai târziu alături de Netanyahu în Biroul Oval și în cadrul unei conferințe de presă comune – s-au transformat într-un moment de referință în istoria inițiativelor de pacificare ale SUA în Orientul Mijlociu.
Discursul unui președinte american care susține ceea ce pare a fi expulzarea forțată a palestinienilor din casele lor, într-un exod ce ar submina decenii de politică americană, dreptul internațional, precum și principiile umanitare de bază, a fost considerat de către numeroși observatori drept un moment uluitor.
Trump și-a continuat astfel retorica imperialistă, după ce amenințase deja că va anexa Canalul Panama, Groenlanda și Canada. El a descris apoi tabloul unei afaceri imobiliare, prin care și-ar asuma responsabilitatea pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și ar conduce un proiect de regenerare urbană, capabil să creeze locuri de muncă.
Trump și-a prezentat proiectul din perspectiva unei „poziții americane de proprietate”. O interpretare mai apropiată de realitate ar fi fost, poate, cea a exercitării unei „poziții coloniale”, în secolul XXI.
„SUA vor prelua Fâșia Gaza și vom trece la treabă!”, a spus Trump. „O vom deține și vom fi responsabili pentru dezmembrarea tuturor bombelor periculoase neexplodate și a altor arme de pe acest teritoriu. Îl nivelăm și scăpăm de clădirile distruse, creăm o dezvoltare economică care va furniza un număr nelimitat de locuri de muncă și de locuințe pentru oamenii din zonă, facem o treabă adevărată, facem ceva diferit.”, a spus el.
Ideea seamănă izbitor cu un plan propus anul trecut de ginerele lui Trump, investitorul imobiliar Jared Kushner, care sugera mutarea palestinienilor din Gaza și „curățarea” Fâșiei, în vederea dezvoltării țărmului mediteraneean, „foarte valoros”, al teritoriului.
Ideea pare însă absurdă din mai multe motive.
Dacă liderul celei mai puternice democrații mondiale ar conduce o astfel de relocare forțată, decizia sa ar reflecta crimele comise de-a lungul timpului de tirani celebri și ar crea o scuză perfectă pentru ca actualii autocrați ai planetei să lanseze programe de purificare etnică contra unor minorități vulnerabile sau să pună mâna pe teritorii care nu le aparțin.
Cu toate acestea, gândirea lui reflectă fidel brand-ul pe care Trump dorește să-l impună în cel de-al doilea său mandat la Casa Albă - cel al unui președinte ce nu poate fi constrâns de lege, de Constituție sau de către oricine altcineva care i-ar sta în cale.
De altfel, în toate declarațiile publice recente ale lui Trump în privința Gazei, lipsește un element important: senzația că poporul palestinian ar avea de ales în privința propriului destin.
Legătura locuitorilor cu enclava aproape distrusă a fost demonstrată recent de întoarcerea a sute de mii de palestinieni în Gaza de Nord. Mulți și-au făcut adăposturi improvizate în ruinele caselor lor distruse în loviturile israeliene asupra Hamas, lansate după atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 asupra Israelului.
Ignorarea de către Trump a aspirațiilor palestinienilor și presupunerea sa că aceștia ar prefera amplasamente imobiliare moderne, în altă parte, par să arate însă o naivitate uimitoare în privința cauzelor conflictului israeliano-palestinian.
Naivitatea s-a reflectat, de altfel, într-un episod derulat în Biroul Oval, atunci când Trump a întrebat: „De ce ar vrea să se întoarcă? Locul a fost un iad!”. Un reporter i-a răspuns imediat: „Dar este casa lor, domnule. De ce ar pleca?”
În plus, un oficial arab, citat de CNN, susține că remarcile lui Trump ar putea pune în pericol fragilul acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor din Gaza.
„Este esențial să recunoaștem implicațiile profunde pe care astfel de propuneri le au asupra vieții și demnității poporului palestinian, precum și asupra Orientului Mijlociu în general”, a declarat diplomatul.
Refuz regional ferm
Există și motive practice pentru care această idee pare o fantezie. Planul este vehement combătut de statele arabe, ale căror bani și teritorii ar fi necesare pentru a fi pus în practică.
Iordania, care găzduiește deja un număr mare de refugiați palestinieni, se teme că ar fi destabilizată în mod periculos de un nou aflux. La rândul ei, armata egipteană este îngrijorată de un aflux masiv de palestinieni, care ar putea include simpatizanți Hamas ai mișcării islamiste sunnite „Frăția Musulmană”.
Referindu-se la cei doi vecini ai israelienilor, Aaron David Miller, fost negociator american pentru pace în Orientul Mijlociu, afirma recent: „Nu este o afacere imobiliară pentru ei, nu este nici măcar o problemă umanitară în ceea ce-i privește. Este o problemă existențială!”.
Ideea relocării forțate a palestinienilor ar fi, de asemenea, imposibilă din punct de vedere politic pentru Arabia Saudită, un stat-cheie în planul lui Trump de a crea o „semilună” contra Iranului, concomitent cu normalizarea diplomatică a relațiilor dintre saudiți și Israel. Riadul a condiționat deja un astfel de acord de crearea unui stat palestinian independent.
Evacuarea totală a Gazei ar da o lovitură serioasă visurilor de statalitate și ar crea un precedent ce ar putea ridica, de asemenea, semne de întrebare în privința prezenței palestiniene în Cisiordania - care este considerată de către Organizația Națiunilor Unite, ca și Gaza, drept teritoriu ocupat de Israel.
Ideea că un număr mare de palestinieni ar fi de acord să părăsească Gaza pentru o aventură într-o suburbie plasată în altă parte se bazează, de asemenea, pe o înțelegere superficială a unui conflict care i-a lăsat pe aceștia fără teritoriu.
Încă de la fondarea Israelului, în 1948, speranțele de întoarcere pentru miile de palestinieni care trăiesc în sărăcie în tabere de refugiați, în locuri precum Beirut și Iordania, s-au dovedit zadarnice. Prin urmare, locuitorii din Gaza nu ar pleca niciodată pe baza promisiunilor că, într-o bună zi, ar putea reveni.
Ideea că Trump chiar ar recurge la un astfel de plan este un indiciu al modului în care perioada de după 7 octombrie 2023, ziua în care teroriștii din Hamas au lansat atacul sângeros asupra statului evreu, a zdruncinat imaginea strategică a Orientului Mijlociu.
Planul demonstrează, de asemenea, o ignoranță neașteptată, în contextul în care toate încercările recente ale Statelor Unite de a remodela geopolitica Orientului Mijlociu - de la Irak la Libia - s-au încheiat dezastruos.
Și, într-o perioadă istorică mai largă, eforturile puterilor coloniale europene, precum Marea Britanie și Franța, de a trasa granițe și de a impune planuri radicale în Orientul Mijlociu au lăsat moștenire generații de conflicte sângeroase, care continuă încă să facă ravagii.
Inițiativă serioasă sau fantezie?
Comentariile lui Trump au declanșat deja o nouă rundă de speculații cu privire la seriozitatea planului său.
Mulți americani se întreabă dacă nu cumva miliardarul de la Casa Albă folosește această inițiativă pentru a distrage atenția de la un alt plan și mai controversat, transpus în aceste zile în practică de către noul său prieten Elon Musk: acela de a politiza și de a subordona total administrația de la Washington.
Deocamdată, observatorii politici par să fi căzut de acord asupra unui singur lucru: propunerea lui Trump este caracteristică unui „președinte outsider”, care trăiește doar pentru a zgudui lucrurile din temelie și care este iubit de alegătorii săi pentru că respinge sistemul impus de elite și abordările convenționale, care au eșuat până acum.
Din această perspectivă, nimeni nu știe încă dacă Trump vorbește serios sau acesta este doar un alt vis al unui președinte care pare adesea rupt de realitate.
De altfel, planul lui Trump a fost întâmpinat cu mult scepticism chiar și de către senatorii republicani. Din cealaltă tabără, senatorul democrat Chris Coons a declarat cu consternare: „Am rămas fără cuvinte. Este o nebunie!”.
În felul său, Trump pare sincer în privința îmbunătățirii vieții locuitorilor din Gaza, chiar dacă inițiativa sa ar putea fi interpretată ca un atentat la identitatea lor.
„Oamenii care au fost absolut distruși și care locuiesc acolo acum pot trăi în pace, într-o situație mult mai bună, pentru că ei trăiesc în iad, iar acei oameni vor putea acum să trăiască în pace.”, a afirmat el.
Pe de altă parte, din postura sa de fost dezvoltator imobiliar versat, Trump poate adopta o poziție inițială aberantă pentru a-și dezechilibra interlocutorii sau ca ofertă de deschidere, care poate crește valoarea unei poziții de compromis.
El este întotdeauna în căutarea unei înțelegeri și vede conflicte precum cele din Orientul Mijlociu și Ucraina prin ochii unui dezvoltator.
Un fost înalt funcționar al serviciilor de informații, care lua parte la ședința zilnică de informare a lui Trump în timpul primului său mandat, este de părere că discursul șocant rostit marți de președinte reamintește faptul că Trump „nu gândește ca o persoană tipică din establishmentul politicii externe”.
Este posibil ca acest lucru să nu fie chiar atât de rău, având în vedere rezultatele discutabile ale politicii externe americane din ultima perioadă. Trump creează însă, de asemenea, o situație extrem de riscantă.
Comentariile sale vor provoca o undă de șoc în Orientul Mijlociu și vor face mult mai dificil pentru guvernele arabe să colaboreze cu el pentru a extinde „Acordurile Abraham” (de normalizare a relațiilor dintre Israel și statele arabe) din timpul primului său mandat.
Posibilitatea ca Trump să trimită trupe în regiune intră, de asemenea, în conflict cu ADN-ul politic al unui președinte care își datorează ascensiunea unui electorat tot mai nemulțumit să participe la războaiele altora.
Deocamdată, propunerea lui șefului Casei Albe, care ar deveni, probabil, cea mai mare afacere de dezvoltare imobiliară din lume, pare o simplă fantezie. Cu Donald Trump, însă, nimic nu poate fi sigur.
