Rusia, acuzată de cacealma, șantaj și incitare la război

Rusia își extinde pregătirile pentru un eventual atac asupra Ucrainei, în timp ce negocierile sale cu Occidentul au fost dinamitate încă din start de condițiile imposibile impuse NATO de către președintele Vladimir Putin.

Șase nave de debarcare rusești, utilizate pentru transportul de trupe, tancuri și alte vehicule militare, au traversat la sfârșitul săptămânii trecute Canalul Mânecii, în drum spre Marea Mediterană. Manevra ar putea consolida o debarcare amfibie pe coasta sudică a Ucrainei, dacă Putin ordonă un atac.

Concomitent, serviciile de informații militare ucrainene au afirmat că Rusia angajează mercenari și își aprovizionează masiv forțele aliate din regiunile Donețk și Lugansk, cu combustibil, tancuri și artilerie autopropulsată, în vederea pregătirii unei potențiale intensificări a luptelor.

Mai mult, o importantă forță militară, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune „Iskander”, trupe de elită „Spetsnaz” și baterii antiaeriene, a fost desfășurată în Belarus, fiind deplasată tocmai din estul îndepărtat al Rusiei. Oficialii și analiștii occidentali susțin că această forță permite Moscovei să amenințe Kievul, capitala Ucrainei. Noile contingente aduse în Belarus, sub pretextul unor exerciții militare comune, oferă Rusiei atât o forță militară suplimentară pentru atacarea Ucrainei, cât și o altă rută ofensivă.

În plus, Rusia a anunțat exerciții navale de amploare care vor include toate flotele sale, numărând peste 140 de vase de luptă. Alături de cele șase nave de debarcare aflate în drum spre Mediterana, un crucișător și un distrugător rus vor fi, de asemenea, desfășurate în zonă, în timpul exercițiilor.

În replică, NATO a anunțat, la rândul său, propriile exerciții navale, inclusiv deplasarea unui grup de luptă al unui portavion american în Mediterana, pentru următoarele două săptămâni. Altfel spus, cele două forțe rivale vor derula exerciții în același timp, pe fondul intensificării tensiunilor.

Complot pentru instalarea unui lider pro-rus

Strategia Moscovei de a pune presiune pe guvernul de la Kiev și, implicit, pe liderii occidentali, nu pare să se rezume însă numai la concentrarea de trupe la graniță.

Marea Britanie a acuzat Rusia că urmăreşte să instaleze un lider pro-rus la Kiev şi să ocupe Ucraina. Într-un comunicat dur, ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a denunţat „amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei”. „Conform informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina”, a precizat ea, sâmbătă.

Ministerul britanic de Externe susține că „fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev este văzut ca un potenţial candidat”, dar acesta nu este singurul. Serviciile ruse de informaţii „au legături cu mulţi foşti politicieni ucraineni”.

Diplomaţia britanică, citată de AFP, menţionează numele lui Serghei Arbuzov - viceprim-ministru, în perioada 2012 - 2014, apoi prim-ministru interimar -, Andrii Kluev - care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici -, Volodimir Sivkovici - fostul secretar adjunct al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei - sau chiar Mikola Azarov - prim-ministrul Ucrainei între 2010 și 2014.

„Unii dintre ei sunt în contact cu agenţi ai serviciilor ruseşti de informaţii implicaţi în prezent în planificarea unui atac împotriva Ucrainei”, mai acuză Londra.

Săptămâna trecută, SUA au impus sancţiuni împotriva a patru ucraineni, inclusiv doi parlamentari în exerciţiu, acuzaţi pentru colaborare cu serviciile secrete ruse (FSB), invocând „activităţile lor destabilizatoare” în Ucraina. Este vorba despre parlamentarii Taras Kozak şi Oleg Voloşin, acuzaţi că au fost instruiţi de FSB să „recruteze foşti şi actuali oficiali guvernamentali pentru a se pregăti să preia controlul asupra guvernului ucrainean”, dar şi de Volodimir Sivkovici, citat și în comunicatul diplomaţiei britanice.

Potrivit CNN, Rusia a fost acuzată anterior că a încercat să semene haos în Ucraina prin atacuri cibernetice și, se presupune, că a complotat pentru a prelua controlul asupra executivului de la Kiev.

De cealaltă parte, Ministerul de Externe al Rusiei a cerut, ieri, Londrei să „înceteze să se mai implice în provocări”, a relatat agenția de știri TASS.

„Dezinformarea răspândită de Ministerul britanic de Externe este încă o dovadă că acestea sunt țările NATO, conduse de anglo-saxoni, care escaladează tensiunile în jurul Ucrainei. Facem apel la Ministerul britanic de Externe să înceteze activitățile provocatoare, să nu mai răspândească prostii și să se concentreze pe studierea istoriei jugului tătaro-mongol”, a declarat pentru TASS un reprezentant al Ministerului rus de Externe.

SUA și aliații lor înarmează Kievul

În fața noilor desfășurări impresionante de trupe ale Rusiei, membrii NATO au trimis, în ultimele zile, echipamente militare și personal în estul țărilor membre ale alianței, ca răspuns la consolidarea trupelor rusești în Ucraina. Ministrul olandez al Apărării a anunțat că Olanda va desfășura două avioane F-35, împreună cu personal de sprijin, în Bulgaria, în aprilie sau mai, în timp ce Spania s-a oferit să trimită avioane de luptă și o navă de război în Marea Neagră.

Alianța a început, de asemenea, să trimită armament la Kiev pentru a descuraja o potențială invazie rusă și pentru a consolida capacitățile defensive ale Ucrainei. Arme antitanc și lansatoare din Marea Britanie au sosit deja în țară. Ambasada SUA de la Kiev a declarat, vineri, că primul transport de echipament militar direcționat de americani - 200.000 de kilograme de „ajutor letal”, inclusiv muniție pentru luptătorii de pe front - a ajuns în Ucraina. Ajutorul american se va intensifica în perioada următoare și va cuprinde și elicoptere de transport Mi-17, destinate inițial utilizării în Afganistan.

La rândul ei, Estonia a declarat că va furniza ucrainenilor rachete antitanc „Javelin”, în timp ce Lituania și Letonia vor trimite rachete antiaeriene „Stinger”. Olanda a afirmat, de asemenea, că va fi pregătită să furnizeze arme defensive Ucrainei, iar Cehia intenționează să doneze muniție de artilerie, în următoarele zile.

Șantajul Rusiei

Pregătirile de război vin pe fondul lipsei de rezultate a eforturilor diplomatice ruso-americane de săptămâna trecută. La întâlnirea cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, de la Geneva, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a repetat cererile imposibile ale Moscovei, acelea ca forțele NATO să părăsească toate țările care au aderat la alianță după 1997, iar alianța transatlantică să-și oprească extinderea spre Est.

„Ceea ce fac rușii în ultimele două săptămâni nu este cu adevărat diplomație. Este o combinație de cacealma, șantaj și incitare la război”, a declarat recent Pavel Baev, profesor la Institutul de Cercetare pentru Pace din Oslo și membru al „Brookings Institution”, citat de „The Guardian”.

Deocamdată, obiectivele unui eventual atac rusesc rămân neclare. Un posibil scenariu este cel în care Moscova ar vrea să anexeze oficial regiunea Donbas, din estul Ucrainei, sau să ocupe un teritoriu ce i-ar permite să conecteze partea continentală a Rusiei cu Crimeea, peninsula invadată de ruși în 2014.

Un alt posibil obiectiv al Kremlinului ar putea fi acela de a constrânge guvernul ucrainean să se supună condițiilor impuse de Rusia, restabilind astfel o sferă de influență în Europa de Est.

Până acum, singura certitudine este că, prin menținerea tensiunii la graniță, Rusia dorește să blocheze intrarea Ucrainei în NATO și să împiedice o viitoare cooperare militară a Kievului cu puterile occidentale.