Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Kremlinul avertizează asupra unui război de amploare, dacă Marea Britanie și Franța trimit trupe de menținere a păcii în Ucraina.
Demersurile premierului britanic, Keir Starmer, și ale președintelui francez, Emmanuel Macron, pentru a aduna o forță de zeci de mii de oameni, inclusiv din statele NATO, sunt inacceptabile pentru Vladimir Putin, a declarat adjunctul Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev.
El a mai sugerat că Donald Trump a înțeles deja obiecțiile lui Putin față de trupele NATO în Ucraina.
Declarația a fost făcută în timp ce luptele provoacă ravagii în principalele zone de război de pe frontul ucrainean, iar Kievul consideră că o forță formată din principalele state occidentale, susținută de SUA, este vitală pentru garantarea securității viitoare a Ucrainei în fața unei foarte probabile noi invazii rusești.
„Macron și Starmer o fac pe proștii!”
„Macron și Starmer o fac pe proștii!”, a postat Medvedev, fost președinte și prim-ministru al Rusiei, pe platforma X.
„În mod repetat li se spune că forțele de menținere a păcii trebuie să provină din state care nu fac parte din NATO. «Nu, vom trimite zeci de mii» - mai bine spuneți - vreți să oferiți ajutor militar neo-naziștilor din Kiev. Asta înseamnă război cu NATO. Consultați-vă cu Trump, ticăloșilor!”.
Citește pe Antena3.ro
Medvedev a fost susținut și de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko, care a declarat că orice forță trimisă în Ucraina trebuie să fie „neînarmată”.
„Nu ne pasă absolut deloc sub ce etichetă contingentele NATO pot fi desfășurate pe teritoriul Ucrainei: fie că este vorba de Uniunea Europeană, NATO sau în calitate națională.”, a spus el.
„În orice caz, dacă ele apar acolo înseamnă că sunt desfășurate într-o zonă de conflict, cu toate consecințele pentru aceste contingente ca parte la conflict.”, a mai precizat Grușko.
El a afirmat că „observatori neînarmați” sau o „misiune civilă” ar putea fi acceptabile, adăugând însă că Ucraina trebuie să fie neutră și nu prooccidentală.
Un acord trebuie să „excludă atât apartenența Ucrainei la NATO, cât și posibilitatea de a desfășura contingente militare străine pe teritoriul său sau de a le folosi pentru a exercita presiuni militare asupra Rusiei.”, a mai declarat el.
„O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei și refuzul țărilor NATO de a o accepta ca membru al alianței.”, a spus adjunctul lui Lavrov.
La rândul lui, unul dintre cei mai cunoscuți comentatori politici din Rusia, Vladimir Kornilov, a declarat că trupele britanice trimise în Ucraina riscă să fie distruse.
„Care este marea problemă, Sir Starmer? Recunoașteți în fața publicului dumneavoastră: militarii britanici vor rămâne în Ucraina pentru totdeauna dacă vor intra, deoarece ar fi o țintă legitimă pentru Rusia!”, a spus Kornilov, o altă portavoce a Kremlinului.
Pe fondul acestor afirmații războinice, Trump se aștepta să vorbească astăzi cu Putin, după ce susținuse anterior că s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul discuțiilor bilaterale.
„Voi vorbi marți cu președintele Putin. S-a lucrat mult în weekend!”, declara Trump, la sfârșitul săptămânii trecute.
„Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună.”, adăuga el.
Data discuțiilor dintre liderul de la Kremlin și șeful Casei Albe ar putea nemulțumi însă Ucraina; este momentul în care Putin marchează Ziua Reunificării Crimeei cu Rusia, după ce rușii au cucerit acest teritoriu în 2014.
Trump a mai afirmat că se discută deja despre „împărțirea anumitor active”, referindu-se la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată acum sub controlul armatei ruse, dar care ar putea reveni Ucrainei.
„Nu este nevoie de permisiunea Rusiei!”
De cealaltă parte, Emmanuel Macron susține că nu este nevoie de permisiunea Rusiei pentru a desfășura trupe de menținere a păcii în Ucraina. Liderul Franței mai arată că țări din Europa dar și de pe alte continente ar putea trimite militari în zonele cheie din Ucraina.
Șeful statului francez a declarat că eventuala contribuție nu are drept scop desfășurarea unui număr mare de militari. În schimb, țările participante ar putea trimite contingente de câteva mii de soldați în poziții-cheie din Ucraina fără a avea nevoie de permisiunea Rusiei.
Macron a afirmat că „mai multe țări europene și non-europene” și-au „exprimat disponibilitatea” de a se alătura unei posibile desfășurări de trupe.
El a mai spus că misiunea ar putea implica „câteva mii de militari” din fiecare stat, dislocați în „puncte-cheie” din Ucraina, pentru a desfășura programe de pregătire și pentru a „arăta sprijinul nostru pe termen lung”.
„Dacă Ucraina cere forțelor aliate să se afle pe teritoriul său, nu este la latitudinea Rusiei să le accepte sau să le respingă”, a declarat liderul francez.
Liderii militari din întreaga lume urmează să se întâlnească joi, la Londra, în timp ce planurile pentru contingentul de menținere a păcii trece la faza unei „forțe operaționale”.
Între timp, Ucraina va trebui să aştepte un nou angajament de asistenţă militară din partea Uniunii Europene, întrucât, deocamdată, nu au fost soluţionate detalii esenţiale, a afirmat, ieri, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, la reuniunea miniştrilor de Externe din UE, desfăşurată la Bruxelles.
Deşi există sprijin politic extins, a subliniat Kallas, în discuţii trebuie să fie implicaţi şi miniştrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene.
Potrivit unor diplomaţi europeni, o decizie asupra ajutorului pentru Kiev este improbabilă înaintea Consiliului European din 20-21 martie.
Kaja Kallas a propus furnizarea unei asistenţe cuprinse între 20 şi 40 de miliarde de euro în acest an pentru Ucraina, cu contribuţii bazate pe puterea economică a fiecărui stat membru.
Pentru a evita potenţiale veto-uri, participarea ar urma să fie voluntară.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, se opune acestui nou ajutor european pentru Kiev, susţinând că o astfel de asistenţă nu face altceva decât să prelungească războiul.
