Decizii CEDO virusate de judecători Soros

Procesul „Kovesi împotriva României” a provocat reacții puternice în țară, decizia fiind folosită de instituția prezidențială și guvern pentru stimularea atacurilor împotriva Curții Constituționale. Ce se află în spatele acestui proces cu miză bine dirijată și cu sentință previzibilă prin compoziția completului care includea categoria de „judecători Soros” a căror orientare domină CEDO? Cine sunt „actorii” care impun la Curtea de la Strasbourg ideile controversatului donator prin mecanismele oculte ale „open society”?

Dezbaterea cauzei „Kovesi contra României” la Curtea Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului a avut loc pe 24 martie 2020. Cu doar două zile înainte, presa din Franța aducea în atenție scandalul în care era implicat judecătorul bulgar din compunerea CEDO. Yonko Grozev fusese impus ca judecător în locul predecesoarei prin jocuri de culise ale guvernului de la Sofia, care i-au „scurtat” mandatul. Grozev era propulsat în poziția de judecător direct din cea de avocat într-un proces aflat pe rolul Curții. Marea lui calitate era însă cea de membru cu responsabilități în conducerea Open Society Justice Initiative de la New York, trecut apoi la filiala din Sofia a ONG –ului, pentru a se număra și printre fondatorii Comitetului bulgar Helsinki, filieră finanțată de Open Society Fundation(OSF), axul acțiunilor lui George Soros în întreaga lume. Proaspăt numit judecător CEDO, Grozev s-a achitat de sarcină; completul din care făcea parte a condamnat Rusia în cauza grupului punk Pussy Riot, pentru care pledase cu puțin timp înainte ca avocat! ONG-urile din care făcuse parte erau intervenienți în proces. Situația de evidentă incompatibilitate juridică nu a deranjat CEDO. La Sofia, ministrul justiției evocă însă posibilitatea destituirii lui Grosev. Procedură practic imposibilă, în condițiile de „solidaritate” ale multor judecători aflați și ei în situații de incompatibilitate și conflict de interese.

Operațiunea „infiltrarea curții de la Strasbourg”

O amplă anchetă de presă publicată pe 17 februarie 2020 în revista „Valeurs actuelles „dezvăluia conflictul de interese în care sunt implicați numeroși judecători ai CEDO legați de OSF, fundația miliardarului american George Soros. Într-un raport extins pe 200 de pagini făcut de Gregor Puppink, președinte al Centrului European pentru Lege și Justiție (ECLJ), este detaliată maniera în care „filantropul” a infiltrat CEDO prin trimiterea la Strasbourg de judecători promovați public de ONG-urile lui sau de organizații afiliate fundației sale. Mecanismul de alegere a judecătorilor este unul politic, prin Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Aici vin trei Decizii CEDO virusate de „judecători Soros” propuneri de la fiecare guvern, selecția națională fiind influențată de ONG-urile specializate pe drepturile omului, dominate de rețeaua Soros. Acești magistrați ajung apoi să judece în cauze în care sunt implicate ONG-urile în care au slujit și care i-au promovat. Din 100 de judecători CEDO în funcție între 2009-2019, Puppink a stabilit, după o minuțioasă documentare, că, în mod sigur, cel puțin 22 se găsesc într-o situație de conflict de interese. În cel puțin 88 de cazuri acești magistrați au judecat în cauze în care era implicat un ONG din constelația Soros, în care a fost membru sau chiar le-au condus. Procesul Kovesi contra României nu a intrat în analiza Raportului citat, a cărui ediție revizuită a fost publicată în martie 2020. Completul secției a avut-o în componență pe Iulia Antoanella Motoc, care nu s-a recuzat, deși avea legături notorii cu fosta șefă a DNA, iar miezul problemei juridice includea o decizie a Curții Constituționale a României, instituție de unde fusese „extrasă” pentru a fi plasată la CEDO. Motoc și soțul ei, fost diplomat și ministru în Guvernul Cioloș, supranumit „guvernul Soros”, au intereseși obligații comune cu Kovesi. DNA a deschis un dosar odios pentru a-l scoate pe judecătorul Bîrsan de la CEDO, pe locul liber fiind programată fix doamna care dorea postul. Raportul Puppink menționează diferența de etică judiciară dintre cei doi români… Iulia Motoc se află printre cei 22 de magistrați nominalizați de Puppink ca având strânse legături cu „societatea deschisă”. Un alt judecător care a decis că a fost încălcat dreptul Codruței Kovesi la un proces echitabil este Faris Vehabovic, din Bosnia Herțegovina, unde OSF are o influență covârșitoare în deciziile justiției, relevate de Vehabovic în lucrările publicate. Branko Lubarda, fost șef al Biroului anticorupție din Serbia, a judecat-o pe „colega Kovesi”, iar Peter Paczolay, fost profesor la Szeged și ambasador în Italia, are sensibilitate la numele maghiare. În proces au fost admise ca părți interveniente trei ONG-uri cu legături puternice în interiorul CEDO: Open Society Justice Initiative, Bar Asociate Human Right și Helsinki Foundation Human Right. Avocata Nicoleta Tatiana Popescu, care a reprezentat-o pe Kovesi Codruța, face parte din conducerea fundației APADOR-CH de la București. Tablou complet…

Punere în scenă cu premii și perdanți

Un scenariu de telenovelă este scris pentru Codruța Kovesi. Destituită în țară printr-o „conspirație”, Steaua Nordului pleacă la Bruxelles, ca Badea Cârțan la Roma, cu traista în băț, se înscrie ca persoană fizică la concursul pentru funcția de procuror general european pe care îl câștigă cu peripeții subterane și apoi i se oficializează la CEDO statutul de victimă a autorităților din țara ei! Pentru încălzirea atmosferei de învingătoare pe toată linia, i se acordă, cu 5 zile înainte de publicarea deciziei CEDO, un premiu de la Emerging Europe, o publicație cu orientare „open society”. După 5 mai, tirul este pus pe fostul ministru al Justiției și Curtea Constituțională, Iohannis vrând să se scoată din procesul de destituire. Rețeaua Soros și a combinatorilor de la CEDO stăteau cu arma în poziție de tragere. Un lung articol publicat pe 8 mai pe juridice. ro, semnat de judecătorul Gabriel Caian, de la Tribunalul Craiova, arată că „pentru a reda CCR credibilitatea și autoritatea, apreciem că trebuie să se aibă în vedere posibilitatea revizuirii Constituției ori, ca variantă pe termen scurt, a Legii nr 47/1992, prevăzând alte condiții și o altă procedură de numire a judecătorilor CCR”. Autorul anticipează și calupul de măsuri care va fi impus României de Consiliul Europei după decizia CEDO. Caian a fost detașat la CEDO la cererea MAE, cu mult peste orice normă legală, ceea ce a ridicat suspiciunea unei publicații că magistratul din Craiova ar fi și angajatul unui serviciu secret. Un alt judecător, Ciprian Coadă, publică pe 11 mai o serie de considerații juridice care ar impune modificări ale legislației românești pentru a putea face revizuibile hotărârile CCR. Coadă a fost sancționat de CSM pentru atacurile din martie 2017 la adresa CCR, instituție despre care afirma că distruge statul de drept. Cum se leagă lucrurile! Pe o cauză care poate avea rol de generalizare prin jurisprudență, la Strasbourg se concentrează ONG-urile care presează pe foștii lor membri, acum judecători. Apoi, decizia este împinsă să modifice legislațiile naționale. Investiția lui Soros este genială. În loc să se lupte ca în 47 de state să se modifice pas cu pas legislația, printr-o decizie care devine etalon, spiritul societății deschise este plantat simultan prin legislație în toate cele 47 de țări care fac parte din Consiliul Europei.