"Boc! Aţi luat drepturile copiilor! Libertate!"

În ciuda conotaţiilor care au încercat să i se dea gestului lui Adrian Sobaru, electricianul de la TVR care s-a aruncat la 23 decembrie de la unul dintre balcoanele ple­nu­lui Parlamentului, a fost clar un protest politic. Şi aceasta din cel puţin trei motive: a avut loc în Parlament, s-a petrecut exact în timp ce vorbea premierul Emil Boc şi a fost însoţit de me­saje cu conţinut politic. Astfel, după prezentarea moţiunii, imediat după ce premierul Emil Boc a mers la tri­bună pentru a se adresa plenului, Adrian Sobaru s-a urcat pe balustrada balconului de unde a strigat: "Boc! Aţi luat drepturile copiilor!". Îm­brăcat cu un tricou pe care scria "Ne-aţi ciuruit/ Ne-aţi ucis viitorul copiilor noştri/ Liberta­te!", el le-a ară­tat parlamentarilor care îl urmăreau din sala de plen o bilă por­tocalie din cauciuc, cu nu­m­ă­rul 13, după care a plonjat efectiv către pu­pitrele acestora. Adrian Sobaru a că­zut de la o înălţime de aproximativ cinci metri şi s-a izbit, sub privir­i­le îngrozite ale senatorilor şi de­putaţilor, de un pupitru din sala de plen, la care nu stătea nici un parlamentar. Sobaru a fost preluat de echipaje SMURD şi internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu mai multe fracturi în special în zona feţei, urmând să fie operat cel mai probabil săptămâna aceasta.

Incidentul din Parlamentul Ro­mâ­niei a intrat în atenţia presei din mai multe ţări ale lumii, el fiind anun­ţat şi de cele mai importante agenţii de presă mondiale, cum ar fi France Presse, Associated Press sau Reu­ters. Publicaţii de prestigiu, cotidia­ne sau săptămânale, site-uri web specializate în ştiri, ediţii online ale di­ver­selor publicaţii sau site-uri ale unor posturi de radio sau de televiziune din Franţa până în Austria, din Bulgaria până în SUA, din Pakistan până în Marea Britanie au relatat incidentul din Parlament, subliniind că a fost vorba despre un gest clar de protest la adresa măsurilor de austeritate ale Gu­vernului. Euronews, Le Parisien, Le Nouvel Observateur, 20minu­tes.fr, Le Figaro, ITN News, BusinessWeek, New York Daily News, USA Today, Irish Times, Bloomberg, Telegraph, The Sun, National Post, BBC News, Sky News, Sofia Echo, Radio Free Europe/Radio Liberty, GulfNews, People’s Daily Online, Buenos Aires Herald, New York Magazine, Austrian Times, Independent, New Zealand Herald, Daily Mail, Mirror, Pakistan Times, Washington Post sunt doar câteva dintre site-urile, publicaţiile, posturile de ra­dio şi de televiziune, precum şi agen­ţiile de presă care au relatat des­pre gestul lui Adrian Sobaru, men­ţio­nând faptul că protestul acestuia a eclipsat votul de supravieţuire dat Guvernului Boc. Americanii de la Washington Post au simţit că protestul lui Sobaru aminteşte de Revoluţia din 1989, când 1.300 de oameni au murit, acesta fiind preţul pentru în­lăturarea comuniştilor de la pu­tere. Gazetarii americani amintesc că gestul extrem al angajatului TVR vine într-un moment în care românii comemorează evenimentele din Decembrie 1989.

"Un tip vesel şi echilibrat, un ex­traordinar coleg, care tot timpul intervenea să-şi ajute colegii", aşa l-au descris colegii din TVR pe Adrian Sobaru. Aceiaşi colegi au declarat că l-au auzit în câteva rânduri pe Adrian Sobaru plângându-se din cauza pro­blemelor financiare, dar că în di­mi­nea­ţa zilei de joi a venit la serviciu şi a muncit ca de obicei, fără ca nimic să lase să ghicească tragedia ce avea să urmeze. Joi era liber, ar fi trebuit să ră­mână alături de cei mici, dar a cerut să meargă la filmarea din Parlament în locul unui coleg. "Adrian Sobaru a făcut acest gest din motive perso­nale. El nu avea probleme legate de lo­cul de muncă şi nici un fel de litigiu cu Televiziunea publică. El nu a fost afectat în drepturile sale salariale, dimpotrivă, TVR l-a sprijinit mate­rial în mod susţinut pentru pro­ble­mele de sănătate pe care le avea în fa­milie", se arată şi în comunicatul tri­mis de Departamentul de comuni­care al Televiziunii Publice. La rândul ei, realizatoarea tv Lucia Hossu-Longin a vorbit despre colaborarea cu Adrian Sobaru într-o intervenţie tele­fo­nică la "Sinteza Zilei" de joi seară: "Adrian era specialist în lumini, a lu­crat la mine, la «Memorialul Du­re­rii», imediat după angajarea lui. Are 20 de ani de televiziune. În atâta vre­m­e nu s-a mai petrecut nimic de na­tu­ră să ne avertizeze în legătură cu starea lui de sănătate, era un om perfect sănătos, integru. În perioada aceea, când era foarte greu să filmezi la «Memorial», pentru că se filma în puş­cării, în condiţii grele, de frig, în mi­zerii, oamenii ne refuzau. Mă duceam la şeful lor şi îmi spuneau: un singur om vrea să lucreze cu dumneavoastră, Adrian Sobaru. Deci îi port o amintire extraordinară. Ne-am mai întâlnit de atunci şi la alte filmări". 

"Ce s-a petrecut azi este o scenă atât de cumplită, încât nu mi se va şterge niciodată din suflet, din me­morie. Nu-mi aminteşte decât de cei din anii ’50, când se aruncau din ca­merele de anchetă, se aruncau pe geam pentru că nu mai suportau ce în­durau acolo. Sigur că la el este o acumulare categorică de exasperări, de disperări." "În ultimii ani lucra pentru Jurnal, vedea cât de derizoriu e totul, ştia că el şi familia lui sunt lip­siţi de speranţă", a mai precizat realizatoarea serialului "Memorialul Durerii" de la TVR. "M-a frapat că a strigat libertate când nu se mai simte nici o undă de libertate oricât am mima-o. Nu am mai auzit aşa un stri­găt din decembrie ’89", a mai spus Lu­cia Hossu-Longin la Antena 3.
Îngrijirea unui copil autist costă cel puţin 1.000 de euro pe lună
Adrian Sobaru este electrician la ştirile TVR, are 42 de ani şi este singurul între­ţi­nă­tor al familiei sale, formată din soţie şi doi copii, dintre care unul, în vârstă de 7 ani, su­fe­ră de autism. "Din mo­men­tul în care s-a năs­cut copilul şi şi-a dat se­a­ma că are acest han­dicap, omul nu a mai fost om. A avut o dra­mă", au mai poves­tit colegii electricianului. El era foarte ne­mul­ţumit că în urma mă­su­ri­lor de austeritate luate de Guvern i-au fost re­trase unele drepturi pe care le primea pentru copilul cu deficienţe. Numai că "binevoitorii" au încercat prin diverse metode să arate că Adrian Sobaru nu ar fi avut motive să se plângă, deoarece ar fi câştigat luna trecută 2.600 de lei net, iar singurul venit afectat de tăierile lui Boc ar fi fost indemnizaţia de însoţitor acordată pentru copilul bolnav, redusă la 360 de lei. 

O familie care are un copil autist, încadrat în grad de handicap grav, primeşte în acest moment de la stat o in­dem­nizaţie pentru însoţitorul copilului în valoare de 416 lei, alocaţie dublă şi un buget complementar de 90 de lei. Totalul acestor ajutoare nu acoperă însă nici jumătate din minimul necesar pentru terapiile şi tratamentul unui copil cu autism. "Copiii autişti au nevoie de terapii care nu sunt ieftine. Ele trebuie făcute cu specialişti, iar în România specialiştii în acest domeniu sunt puţini şi scumpi. Există familii care au norocul să poată duce copilul la o fundaţie care are terapeuţi specializaţi, însă acestea sunt puţine şi nu pot lucra cu foarte mulţi copii. Majoritatea celor care au un copil autist lucrează cu el foarte mult acasă. Asta înseamnă să găseşti oameni care ştiu ce înseamnă ABA, TEACH, PECS (n.r. – terapiile speciale pentru co­piii autişti) şi care să vină să lucreze cu copilul zi de zi. O astfel de persoană, chiar dacă e vorba despre un student, de exemplu, costă cel puţin 500 de lei pe lună. Dacă vorbim despre ABA (n.r. – applied behavior analysis, cea mai răspândită şi, până acum, cea mai efi­cientă metodă), atunci părinţii au ne­vo­ie de patru terapeuţi care să lucreze opt ore pe zi cu copilul. Asta înseamnă minimum 2.000 de lei pe lună. Plus materialele de care e ne­voie pentru rea­li­zarea acestor terapii. Logopedia mai costă şi ea, dacă faci numai o şedinţă pe săp­tă­mână, aproximativ 120 de lei pe lună. Apoi, mulţi dintre copiii cu autism au nevoie şi de me­dicaţie. Deşi majoritatea medicamentelor erau gratuite până acum, anul acesta pla­foa­nele de compensare au fost re­duse", spune Carmen Gher­ca, pre­şe­dintele Aso­ciaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR), filiala Iaşi, ea însăşi părinte de copil autist. Pentru a putea plăti terapiile şi medicaţia, părinţii copiilor autişti ar trebui să lucreze full time. Însă pentru ca părinţii să poată lucra, e nevoie să găsească un asistent personal pentru copil. Care să încaseze de la stat acei 416 lei pe lună. Alimentaţia copiilor cu autism, explică Carmen Gherca, e o altă problemă majoră cu care se confruntă familiile. "Ei nu sunt ca orice alt copil. Mulţi dintre ei nu mănâncă orice. Sunt, de exemplu, copii care nu se ating de lapte, brânză, unt, pentru că sunt alimente albe. Alţii care nu mănâncă alimente de o anumită consistenţă. Şi trebuie să ai bani pentru a-i oferi copilului, să zicem, calciu din alte surse decât din alimente şi mâncarea pe care poate să o mănânce."

Ca urmare a campaniei Jurnalului Naţional, "Copii speciali într-o Românie autistă", au apărut primele proiecte legislative pe tema autismului, iar în luna iulie a.c. a a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 151/2010, ce va intra în vigoare începând din ianuarie 2011. Aceasta oferă, conform articolului 4, "acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, prevăzute la articolul 2". Articolul la care se face trimitere vorbeşte despre diagnosticare precoce, tratament psihofarmacologic şi chiar despre consiliere pentru părinţi. Legea nu are însă norme de aplicare, Ministerul Sănătăţii şi CNAS transmiţând că se află în etapa de finalizare a lor. La insistenţele Jurnalului Naţional, s-a avansat un termen – luna ianuarie 2011.  (Andreea Sminchişe)