
La închiderea ediției, singura formațiune care nu și-a desemnat, încă, nominal, persoanele care urmează să ocupe funcțiile de miniștri, era PSD. Ilie Bolojan, premierul desemnat de președintele României, Nicușor Dan, a făcut, aseară, un anunț conform căruia partidul renunță de bunăvoie la una dintre cele patru poziții ministeriale alocate conform algoritmului agreat, cedând-o tot USR. Astfel, pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene, propunerea lui Bolojan, aprobată prin vot de PNL este fostul europarlamentar USR Dragoș Pîslaru, ex-membru al REPER, partid al lui Dacian Cioloș. Odată cu această nominalizare, USR va avea nu patru poziții ministeriale, ci chiar cinci, din care trei sunt poziții cu reprezentare în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Deși are doar 12 procente în Parlament, USR primește cele mai importante ministere din guvern: Apărarea, Externele, Mediul și Economia, la care, indirect, se adaugă și Fondurile Europene. Iar, de fapt, USR ar urma să ocupe chiar șase poziții guvernamentale, deoarece are asigurat și un post de vicepremier.
Astfel, pentru funcția de viceprim-ministru și de ministru al Apărării Naționale este nominalizat șeful puciștilor anti-Elena Lasconi, din timpul campaniei electorale prezidențiale, deputatul Ionuț Moșteanu. Acesta se află la cel de-al doilea mandat de deputat în Parlamentul României. Aproape nimic din biografia și din activitatea sa nu are vreo legătură cu domeniul apărării.
În legislatura 2016-2020, Ionuț Moșteanu a fost membru în Comisia pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților. Secretar al Comisiei Speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului în România, dar și membru în Comisia de anchetă parlamentară privind activitatea TAROM în perioada 2007 - 2018.
Viitorul ministru al Apărării propus de USR a deținut, în legislatura 2020 - 2024, funcții de membru în Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului și în Comisia pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților, precum și în Comisia Parlamentară Comună pentru verificarea cheltuielilor efectuate de și pentru Administrația Prezidențială în perioada 2014 - 2024.
În legislatura actuală, 2024 - 2028, în primele șase luni de activitate, Ionuț Moșteanu face parte din Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, precum și din Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului. Practic, tangența lui Moșteanu cu domeniul apărării este din februarie 2025, de când a devenit membru al comisiei de specialitate din Camera Deputaților.
Nici CV-ul său nu oferă informații care să justifice nominalizarea pentru acest portofoliu. Între 1999 și 2016 a lucrat ca Account Manager pentru companii care se ocupă cu cafea, combustibili, mașini, comunicații sau din domeniul bancar. Între decembrie 2015 și mai 2016 a fost consilier al unui ministru din Cabinetul condus de Dacian Cioloș, după care a fost „uns” secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Ionuț Moșteanu susține că a terminat Automatica la Universitatea Politehnica București, Managementul la Universitatea Bioterra și Politică, Filosofie și Economie la Facultatea de Filosofie a Universității București.
Viitorul ministru al Apărării este USR-istul care, în această primăvară, a dat în judecată Biroul Electoral Central pentru că nu a fost lăsat să încalce legea electorală, în timpul campaniei electorale prezidențiale, și a coordonat, alături de Dominic Fritz, puciul împotriva președintelui partidului și a propriului candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi.
La Externe, un ministru anti-Trump
Poziția de ministru al Apărării pe care o va ocupa Ionuț Moșteanu în Guvernul Bolojan îl va plasa direct ca membru în CSAT. Același lucru se va întâmpla și cu deputata USR Oana Țoiu, nominalizată pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe.
Oana Țoiu este deputat la al doilea mandat în Parlamentul României. În legislatura 2020 - 2024, aceasta a fost membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială și în Comisia pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților. De asemenea a făcut parte și din Comisia Specială Comună a Senatului și a Camerei Deputaților pentru combaterea traficului de persoane.
În legislatura 2024 - 2028, începând cu luna februarie a acestui an, Oana Țoiu a fost numită ca membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială și în Comisia pentru Antreprenoriat și Turism. Mai face parte și din Comisia Specială Comună a Senatului și a Camerei Deputaților pentru sprijinirea procesului de aderare a României la OCDE, precum și din Comisia Specială Comună a Senatului și a Camerei Deputaților pentru combaterea traficului de persoane.
Viitoarea ministră a Afacerilor Externe este licențiată în comunicare, la Facultatea de Jurnalism, și a activat ca ONG-istă, în cadrul Active Watch, la departamentul de monitorizare și analiză media. Aceasta a publicat, în luna februarie a acestui an, pe rețeaua X, o postare în care atacă administrația Trump. „Ca est-european, pot spune cu siguranță că Zelenski nu va ceda în fața tacticilor de intimidare și lipsite de respect ale lui Trump (președintele SUA - n.red.) și Vance (vicepreședintele SUA - n.red.). Amintiți-vă că omul nu a cedat când Putin i-a otrăvit soția”, scria, acum câteva luni, viitorul ministru al Afacerilor Externe din România.
Și noul ministru al Mediului luptă împotriva „oligarhilor din SUA”
O poziție la fel de dură la adresa administrației americane a venit, pe Facebook, și din partea viitorului ministru USR al Mediului, deputata Diana Buzoianu. La data de 7 februarie, aceasta posta, pe contul său de socializare: „Cam cât de revoltătoare e implicarea lui Elon Musk în alegerile din țările din Europa. Uite, de-aia eu vreau ca UE să reglementeze platformele sociale. Ca vederi de-astea wanna be cu mulți bani să nu mai influențeze alegerile din alte state. Ba promovând extremiști, ba jucându-se cu algoritmii ca să decidă ei ce mesaje ajung la noi. Ce mi-e influențarea alegerilor de Putin, ce mi-e influențarea alegerilor de oligarhii din SUA?”.
Diana Buzoianu se află la al doilea mandat de deputat în Parlamentul României. În legislatura 2020 - 2024 a făcut parte din Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor și din Comisia Comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO. De asemenea, a fost membră a Comisiei Speciale Comune a Senatului și a Camerei Deputaților pentru combaterea traficului de persoane.
În legislatura actuală, este membru în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic și în Comisia pentru Tineret și Sport. Diana Buzoianu este licențiată în Drept.
Radu Miruță, nominalizat pentru Economie. Este acuzat de incompatibilitate și de afaceri imobiliare dubioase
Cea de-a treia funcție ministerială cu reprezentare în CSAT de care beneficiază USR este Ministerul Economiei și Digitalizării. Iar nominalizarea făcută de progresiști pentru acest portofoliu este deputatul Radu Miruță. Acesta se află, de asemenea, la cel de-al doilea mandat de parlamentar.
În legislatura 2020 - 2024, Radu Miruță a fost membru al Comisiei pentru Industrii și Servicii și secretarul Comisiei pentru Tehnologia Informație și Comunicațiilor, precum și în Comisia pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare.
În actuala legislatură, viitorul ministru este președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației din Camera Deputaților.
Recent, Grupul de Acțiune în Interes Public a sesizat Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu privire la posibila încălcare a legislației de integritate de către deputatul USR Radu Miruță, constând în aceea că, de la învestirea sa ca parlamentar, în anul 2020, și până în data de 11 aprilie 2023, acesta a activat, concomitent, ca deputat și ca expert tehnic judiciar.
„Față de această situație de fapt, Biroul Central pentru Expertize Tehnice Judiciare din Ministerul Justiției a dispus suspendarea calității sale de expert tehnic judiciar, prin Decizia nr. 70 din 11 aprilie 2023, în baza OG 2/2000 care, la articolul 16 indice 1, prevede: «calitatea de expert tehnic judiciar se suspendă pentru motive temeinice, precum și în caz de incompatibilitate a acestuia, potrivit legii»”, se arată în respectiva sesizare.
Nu și-a declarat nici calitatea de expert, nici veniturile obținute din această activitate
Potrivit documentului citat, se mai precizează faptul că, după o perioadă de aproape doi ani de incompatibilitate, Radu Miruță a cerut să fie suspendat, ceea ce „nu îl exonerează de sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare”.
Se mai arată, de asemenea, că Tribunalul Gorj a comunicat respectivei organizații că, de la învestirea ca parlamentar și până la suspendarea sa din calitatea de expert tehnic judiciar, Radu Miruță a fost învestit ca expert tehnic judiciar în nouă dosare. La data de 15 decembrie 2022, Tribunalul Bihor i-a aplicat acestuia o amendă pentru întârzierea nejustificată a realizării raportului de expertiză cu care fusese învestit încă din data de 11 august 2022. Deputatul a cerut anularea acestei amenzi, însă Tribunalul Bihor a menținut sancțiunea, printr-o încheiere de executare silită din data de 6 decembrie 2023.
În aceeași sesizare, se mai subliniază și faptul că, inițial, Tribunalul Gorj ar fi încercat să ascundă starea de fapt reală, „având în vedere relațiile apropiate dintre tatăl deputatului, Gheorghe Miruță, fost președinte al Tribunalului Gorj, și actuala conducere”. „Din 2020, până la suspendarea sa, deputatul nu și-a declarat veniturile obținute din activitatea sa de expertiză și nici nu a precizat în declarațiile de interese că activează ca expert tehnic judiciar”, mai arată acest grup.
Și o interesantă poveste imobiliară
O altă informație despre viitorul ministru al Economiei a fost dezvăluită de publicațiile locale „Gorjeanul” și „Frontul”. Acestea au scris, în toamna anuluii trecut, că, în 2004, tatăl deputatului USR Radu Miruță ar fi cerut cu vehemență un teren situat lângă Tribunalul Gorj, pe care intenționa să-și construiască o casă. La scurt timp, Florin Cârciumaru, primarul de la acel moment, i-ar fi rugat pe proprietarii terenului râvnit de judecătorul Gheorghe Miruță, să-l cedeze primăriei. Fapt care s-a și întâmplat, iar ulterior președintele Tribunalului a încheiat un contract de concesiune cu primăria pentru acest teren.
Mai departe, se arată că, în 2008, deputatul USR a cumpărat două parcele de teren arabil în zona Narcise cu scopul de a le da la schimb pentru terenul câștigat în centrul orașului. La doar câteva zile, Consiliul Local a aprobat o hotărâre, în care terenurile cumpărate de Radu Miruță au fost evaluate ca fiind mai scumpe decât terenul de pe lângă Tribunalul Gorj, astfel susținând că schimbul este legal. Pe suprafața terenului a fost construită o vilă, în care locuiește acum Radu Miruță, vilă care și după 18 ani de la finalizarea acesteia ar fi încadrată drept „fără acte” la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Miruță a explicat, în legătură cu aceste acuzații, că „schimbul de teren nu este ilegal, conform legii”, dar și că “calitatea de expert tehnic judiciar nu este incompatibilă cu cea de parlamentar. Suplimentar, nici nu am facăt vreo expertiză în acea perioadă”.
Primele mișcări ale lui Ilie Bolojan, chiar înainte să fie uns șef al Executivului
Președintele interimar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, desemnat, la finalul săptămânii trecute, de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României, a anunțat, ieri, rezultatele votului intern al partidului pentru cele patru poziții de ministru alocate acestei formațiuni politice, în urma negocierilor purtate de PSD, PNL, USR și UDMR.
Funcția de vicepremier și de ministru al Afacerilor Interne va fi ocupată în continuare de Cătălin Predoiu. De asemenea, și Daniel David, care nu este membru PSD, va rămâne, în continuare, la șefia Ministerului Educației.
Pentru funcția de ministru al Finanțelor, Ilie Bolojan l-a anunțat pe fostul senator PNL Alexandru Nazare, actual membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Nazare a mai fost ministru al Finanțelor în Guverul Cîțu și a denunțat protocoalele semnate de Executiv, prim ministrul Sănătății de la USR de la acel moment, Vlad Voiculescu, pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid. Tocmai această djvergență a făcut ca, în primăvara anului 2021, Alexandru Nazare să fie înlocuit din funcția de ministru.
PNL avea repartizată și poziția de ministru al Fondurilor Europene. Pentru care au concurat, în interiorul partidului, atât Marcel Boloș, cât și Sebastian Burduja. Va fi nominalizat Dragoș Pîslaru, ex-eurodeputat USR, membru al REPER. Surse politice afirmă că Ilie Bolojan a luat această decizie, la sugestia lui Dacian Cioloș.
Practic, din cele patru funcșii monisteriale, PNL va rămâne doar cu două. Bolojan renunță, astfel, la serviciile lui Sebastian Burduja, unul dintre miniștrii care s-a luptat cu ONG-urole de medu care au blocat, în ultimii ani, investiții importante în sistemul energetic național.
Mai mult, Ilie Bolojan a început, încă de pea cum, să-și ungă apropiații în diverse funcții, deși el nici măcar nu a fost încă învestit. Spre exemplu, a anunțat că îl va numi la conducerea Cancelariei prom-ministrului pe Mihai Jurca, city-managerul municipiului Oradea. De asemenea, Bolojan și-a anunțat succesorul la șefia Senatului, în persoana lui Mircea Abrudean.
Nu este exclus să avem, în acest Cabinet, a cincea poziție de vicepremier, fără portofoliu, în persoana actualului consilier prezidențial onorific, Dragoș Anastasiu, care se va ocupa cu reformarea statului.