
„Jocul trădării” pe care îl practică, zilele acestea, conducerea USR, prin retragerea sprijinului politic pentru propriul candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, și prin intenția de a redirecționa toate eforturile propagandistice și financiare pentru susținerea lui Nicușor Dan poate conduce ca, după consumarea primului tur al alegerilor prezidențiale, din data de 4 mai 2025, să se reitereze ceea ce s-a întâmplat în data de 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral.
BEC a constatat, deja, patru încălcări ale legislației electorale de către USR numai în ceea ce privește activitatea de derulare a unei campanii de susținere pe rețelele de socializare a lui Nicușor Dan. Iar, dacă la acestea s-ar adăuga și oficializarea redirecționării unor fonduri de campanie către Nicușor Dan, lucru interzis de lege, s-ar putea ajunge exact în situația din 6 decembrie 2024.
Această posibilitate a reiterării scenariului de anul trecut rezultă chiar din cuprinsul Hotărârii CCR nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, în situația în care Curtea va constata că prin campania electorală pe care un partid o face pentru un alt candidat decât cel propus și înregistrat oficial la BEC s-ar putea vicia procesul electoral. Iar în acest sens există câteva paragrafe în cuprinsul hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 care pot servi ca izvor de drept în această nouă situație fără precedent.
La paragraful 5, Curtea reține că „procesul electoral privind alegerea președintelui României din anul 2024 a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”.
Desconsiderarea principiilor esențiale ale alegerilor democratice
Potrivit acestei decizii a CCR, „toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”. Mai departe, Hotărârea 32/2024 arată, la paragraful 15, că „egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor candidaților și partidelor și trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor. (…) Totodată, egalitatea de șanse trebuie evaluată și prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privința utilizării rețelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligență artificială și a finanțării campaniei electorale”.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024. De asemenea, la paragraful 21, Curtea arată că „pentru realizarea caracterului constituțional și democratic asupra procesului electoral, instanța de contencios constituțional își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea și corectitudinea alegerilor, precum și în înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt, astfel, protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul la vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României”.
Noua propunere de candidatură este inadmisibilă
Biroul Electoral Central a decis, la finalul săptămânii trecute, să înlăture mai multe materiale de propagandă electorală online, promovate de USR în folosul lui Nicușor Dan, arătând că, atât timp cât partidul USR a propus un candidat, cu respectarea prevederilor legale, în persoana Elenei Lasconi, iar într-un material publicitar politic același partid, prin folosirea siglei partidului, face propagandă electorală în favoarea altui candidat înscris în aceeași procedură electorală pentru alegerea președintelui României, respectiv în favoarea lui Nicușor Dan, „acest aspect se transpune într-o încălcare a dispozițiilor legale, întrucât, prin susținerea acordată după expirarea datei definitive a candidaturilor unui alt candidat decât cel propus inițial, în fapt, partidul USR, cu ignorarea acelorași dispoziții legale, face o nouă propunere de candidatură, după expirarea perioadei de depunere a candidaturilor, ceea ce este inadmisibil”.

BEC subliniază, totodată, că „această constatare impune consecința că, atât timp cât partidul USR are un candidat care participă în competiția electorală, această formațiune politică nu poate face campanie electorală de orice fel unui alt candidat care participă la același proces electoral”.
Reamintim că, săptămâna trecută, mai multe persoane din conducerea USR, în frunte cu Dominic Fritz și Ionuț Moșteanu, au decis să nu o mai sprijine pe Elena Lasconi la alegerile din 4 mai și să-i taie finanțarea de campanie pentru a redistribui atât sprijinul politic, cât și finanțele către Nicușor Dan.
Problema este că, așa cum BEC a arătat, demersul este în afara legii. Articolele pe care USR le încalcă, făcând acest act de trădare politică, conturează o viciere a procesului electoral de aceeași manieră cu cea reținută de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, când a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut.
După 19 martie, nimeni nu s-a mai putut retrage din cursă
Este vorba despre articolul 4, alineat 1 din Legea nr. 370/2004 privind alegerile prezidențiale, potrivit căruia la alegerile pentru președintele României se pot prezenta candidați propuși de partidele politice sau de alianțele electorale (cum este cazul Elenei Lasconi, propusă chiar de USR, sau al lui Crin Antonescu, propus de Alianța Politică „România Înainte” PSD-PNL-UDMR), dar și candidați independenți, așa cum este cazul lui Nicușor Dan.
Apoi, este vorba despre faptul că partidele politice și alianțele electorale pot propune numai câte un singur candidat. În situația de față, USR a propus deja un candidat, pe Elena Lasconi, drept pentru care nu mai poate propune și un al doilea candidat, adică pe Nicușor Dan.
Un alt articol încălcat este articolul 29, alineatul 4 din Legea nr. 370/2004, conform căruia candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceștia declară în scris, pe proprie răspundere, că renunță la candidatură, declarația depunându-se la Biroul Electoral Central. Această încălcare se coroborează și cu prevederile punctului 28 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerile prezidențiale din 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2024, conform cărora „data de 15 martie 2025 a fost ultima zi de depunere a candidaturilor”.
Elena Lasconi, candidatul oficial al USR, înscris pe buletinul de vot
USR mai încalcă, prin această atitudine, și dispozițiile Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/2025, potrivit cărora declarațiile de renunțare la candidatură au putut fi luate în considerare doar dacă au fost soluționate de către BEC până la data de 19 martie 2025, la ora 24.00.
Concret, Elena Lasconi este candidatul definitiv al USR la alegerile prezidențiale din anul 2025, acest lucru fiind certificat prin Decizia nr. 25D din 15 martie 2025 a Biroului Electoral Central, prin care BEC a înregistrat candidatura Elenei Valerica Lasconi, propusă de USR, și semnul electoral al Elenei Valerica Lasconi la alegerile prezidențiale, prevăzut în anexă. Adică, semnul electoral al candidatului Elena Lasconi la alegerile prezidențiale din anul 2025 este „USR”. Dar până în data de 17 martie 2025, Elena Lasconi ar fi putut să renunțe la candidatură, printr-o declarație scrisă, pe proprie răspundere, înaintată BEC, cerere care să fi fost soluționată până cel târziu la data de 19 martie 2025, la ora 24.00.
Pentru că nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, Elena Lasconi rămâne candidatul oficial, definitiv, legal și legitim al USR, aflându-se pe buletinul de vot pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025, la poziția a treia, împreună cu numele Uniunea Salvați România și cu semnul electoral „USR” (VEZI FACSIMIL).
USR nu poate susține un alt candidat, nici formal, nici informal, fără a vicia procesul electoral, cu consecința posibilă a anulării alegerilor prezidențiale, pentru a doua oară, în doar șase luni.
Gruparea Fritz-Moșteanu vrea să meargă până la capăt
Iar lucrurile nu se opresc aici. USR nu poate face propagandă electorală online sau offline pentru alt candidat, decât pentru Elena Lasconi. Biroul Electoral Central arată că, la articolul 36, alineat 7 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se prevede că este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește patru condiții.
Prima condiție este aceea că respectivul material se referă în mod direct la un candidat sau la un partid politic care participă la alegeri sau la un referendum, clar identificat. A doua condiție este ca materialul să fie utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor. A treia condiție este aceea ca materialul să aibă caracter electoral și să se adreseze publicului larg. Iar a patra condiție este aceea ca materialul să depășească limitele activității jurnalistice de informare a publicului.
Mai mult decât atât, mai există un articol în Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale a cărui încălcare poate conduce, în situația în care USR se va încăpățâna, totuși, să finanțeze campania electorală a lui Nicușor Dan, la un eventual deznodământ identic cu cel al Hotărârii CCR nr. 32 din data de 6 decembrie 2024. Este vorba despre articolul 28, alineat 21, litera „d”, conform căruia „cheltuielile aferente campaniei electorale trebuie să fie efectuate de competitorii electorali numai pentru promovarea candidaților și a programelor electorale proprii”.
În baza acestui articol, USR este un competitor electoral în cursa pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 care este obligat să folosească fondurile de campanie numai pentru Elena Lasconi și a programului electoral al acesteia. De altfel, acest articol poate bloca inclusiv intenția celor de la USR de a tăia accesul Elenei Lasconi la bugetul de campanie al partidului.
Cu toate acestea, puciștii din USR dau semnale că vor să meargă până la capăt cu această chestiune, indiferent de consecințe. Într-un comunicat de presă remis ieri, formațiunea arată că „denunță public decizia fără precedent a Biroului Electoral Central (BEC), care interzice USR să își exprime sprijinul electoral pentru Nicușor Dan. Situația în care ne aflăm acum este una total aberantă și îngrădește libertatea de exprimare, precum și dreptul unui partid politic de a stabili în forurile interne strategia politică. USR ia decizii în baza unor principii clare și, oricât de nepopulare ar fi acestea, BEC nu poate să impună partidului direcția strategiilor politice pe care le pune în aplicare”.
Ionuț Moșteanu, unul dintre artizanii acestei mișcări politice fără precedent, susține că „membrii noștri vor distribui mesajele lui Nicușor Dan și vom contesta decizia în instanță. Vom apăra libertatea de exprimare până la capăt. Este inadmisibil ca, într-o democrație europeană, un partid să nu poată renunța la sprijinul pentru un candidat și să își redirecționeze public susținerea spre un altul, pe baza datelor sociologice, a contextului politic și a interesului național. Este esența deciziilor politice responsabile. Până la decizia instanței, vom face campanie în stradă și pe paginile noastre personale și-i încurajăm pe toți cei care doresc să ducă mesajele lui Nicușor Dan mai departe să facă la fel”.
Ponta a declarat venituri de 2,13 milioane de euro în campanie, doar în prima săptămână
Tot la finalul săptămânii trecute, Autoritatea Electorală Permanentă a dat publicității și primele situații centralizatoare ale contribuțiilor electorale declarate de candidații înscriși în bătălia pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2025.
Cu acest prilej, aflăm că Victor Ponta, candidat independent, a contractat 34 de împrumuturi, în sumă totală de 10.420.800 de lei, primite în 29 martie, 2, 3, 4, 8 și 9 aprilie 2025, la care se adaugă o donație primită, în sumă de 24.000 de lei, din data de 3 aprilie 2025. În total, Victor Ponta a declarat contribuții electorale de campanie de 1.444.800 de lei, adică de 2.131.591,84 de euro.
În comparație, candidatul independent Nicușor Dan a declarat la AEP contribuții totale de 3.150.000 de lei, adică de 642.857,14 euro, cinstând în opt împrumuturi acordate de pesoane fizice, la datele de 3 și 9 aprilie 2025.
Candidatul PUSL, Lavinia ȘAndru, a contribuit la campania sa electorală cu 50.000 de lei din venituri poprii, Iar candidații John Ion Banu Muscel (independent) și Silviu Predoiu (PLAN) au contribuit la campaniile loc cu câte 80.000 de lei, din venituri proprii.