Nu pupi steagul? Amendă 10.000 de lei

Potrivit unui proiect legislativ pus recent pe masa senatorilor, pe 26 iunie, elevii și profesorii vor fi aduși din vacanță la școală pentru ridicarea drapelului pe catarg, posturile de radio și televiziunile vor fi obligate să dedice emisiuni acestei zile, iar preoții vor trebui să rostească mot-a-mot o binecuvântare reglementată prin lege. Încălcarea noilor reguli s-ar putea lăsa cu sancțiuni considerabile. Astfel, oficialii care refuză să pupe drapelul riscă amenzi de până la 10.000 de lei, iar cei care se fofilează de la ceremonii s-ar putea alege chiar cu dosar penal.   

Ziua Drapelului Național este sărbătorită în România pe 26 iunie, începând din anul 1998, însă legea a fost promulgată într-o formă al cărei conţinut restrâns şi neexplicit a lăsat ulterior loc interpretărilor diferite de aplicare în spaţiul public, spune deputatul Mircia Chelaru, fost șef al Statului Major al Armatei Române, astfel că „majoritatea covârşitoare a autorităţilor municipiilor reşedinţă de judeţ au declinat organizarea activităţilor către comandanţii de garnizoane, Ziua drapelului naţional riscând să capete un caracter preponderent militar, restrâns şi selectiv”.

Parlamentarul AUR vrea să schimbe această situație printr-o propunere legislativă care stabilește integral cadrul de desfăşurare a ceremonialului de Ziua Drapelului Naţional, „care trebuie să fie unic pe tot teritoriul României” și care extinde, totodată, către societatea civilă obligativitatea organizării, pregătirii și desfăşurării festivităților.
Drapelul României reprezintă simbolul întregii românităţi, prin urmare, spune Chelaru, celebrarea lui trebuie preluată şi extinsă în toate reprezentanţele diplomatice ale României şi în comunităţile de români de pretutindeni.

Amenzi de 20.000 de lei pentru posturile TV

Iată câteva dintre noile reguli stipulate în proiectul de lege:

• Ziua Drapelului Naţional al României va fi celebrată, ca și până acum, pe 26 iunie, însă organizarea festivităților va fi obligatorie pentru toate autorităţile publice şi instituţiile statului român: „Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicaţie programe şi manifestări cultural-educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuităţii, identităţii şi demnităţii naţiunii române”. De asemenea, vor fi organizate ceremonii în toate unităţile militare aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.

• Toate posturile de radio și de televiziune din țară, indiferent dacă sunt publice sau private, vor trebui să aloce în grila de programe cel puțin 30 de minute unor emisiuni dedicate acestei zile. Cele care nu vor respecta această reglementare riscă să fie sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) cu amenzi de la 10.000 la 20.000 de lei.

• Chiar dacă este vacanță, în toate şcolile din învăţământul preuniversitar Ziua Drapelului va fi marcată printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, „sub autoritatea nemijlocită a directorilor de şcoli, în prezenţa corpului didactic”. Excepție fac zilele nelucrătoare.

• Drapelul va fi înălţat pe catarg, în acordurile Imnului Naţional, și în toate ambasadele şi consulatele României, ziua fiind marcată și prin conferinţe cu participarea reprezentanţilor comunităţilor de români.

• Toate ceremoniile, atât cele organizate în țară, cât și cele din ambasadele şi consulatele României, vor începe fix la ora 11.00.

Toate orașele reședință de județ vor fi obligate să desemneze câte o „Piaţă a Tricolorului”, unde va fi amplasat un catarg înalt de 30 m. Drapelul va avea obligatoriu dimensiunea de 3 m lungime şi 2 m lăţime și va „rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompet, pe semnalul «STINGEREA» este coborât, desprins de la catarg, împăturit şi preluat de garda drapelului”.

- Autoritățile locale care nu stabilesc în 45 de zile unde va fi „Piaţa Tricolorului” pot fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

2.500 de lei riscă stegarul cu drapelul decolorat

• Dacă, pe parcursul anului, se decolorează sau se „deteriorează fizic”, drapelul trebuie înlocuit prin grija autorităţilor locale. Persoana desemnată cu această atribuţie riscă să scoată din buzunar între 1.000 și 2.500 de lei pentru menţinerea în stare deteriorată a drapelului arborat în „Piaţa Tricolorului”.

• Toți oficialii prezenți la ceremonii vor fi obligați să sărute drapelul. Potrivit proiectului de lege, refuzul unui oficial participant le festivități de a săruta Drapelul Naţional al României constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
• „Constituie abuz în serviciu şi se sancţionează conform legii penale refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară a reprezentantului unei autorităţi publice cu atribuţii prevăzute în prezenta lege de a participa la Ceremonia de Celebrare a Zilei Drapelului Naţional al României”, mai prevede proiectul legislativ inițiat de Mircia Chelaru și susținut de alți aproape 70 de parlamentari de la diverse formațiuni politice.

„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează Drapelul Naţional al României! Că sfânt Eşti totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”, sunt cuvintele pe care toți preoții vor trebui să le rostească fără greșeală, la ceremonii, înainte de înălțarea steagului. După această binecuvântare reglementată prin lege, „cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Naţional al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ţinută în dreptul pieptului”, prevede proiectul de lege.

Nu mai departe de luna trecută, Senatul României a adoptat tacit un alt proiect de lege, inițiat de această dată un grup de parlamentari de la PSD, care instituie obligativitatea pentru organizatorii unor evenimente oficiale de a tipări pe flyere, pe biletele sau pe tichetele de acces la diverse evenimente, ori să proiecteze pe ecrane textul primelor patru strofe ale imnului național al României, ca să poată fi intonate și de către cei care nu țin minte ce vine după „Deșteaptă-te, române”.