Virusolog român, despre „infecțiile vaccinaților”: „deși ne putem infecta, răspundem mult mai rapid și eficace”

Afirmația potrivit căreia vaccinații anti-COVID transmit virusul SARS-CoV-2 la fel de mult ca nevaccinații este falsă, atrage atenția medicul Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Pittsburgh, Statele Unite. Acesta explică, într-o amplă analiză argumentată cu studii și date științifice, ce se întâmplă în organismul uman și într-un caz, și în celălalt și cum îi ajută memoria imunitară pe cei vaccinați și infectați să nu fie nici pe departe la fel de contagioși ca nevaccinații.

Dacă și cât de contagioși sunt cei vaccinați este un subiect intens dezbătut în ultimul an, și nu doar pe rețelele de socializare, ci și în mediul științific. Însă dacă oamenii de știință s-au ferit să fie categorici într-o direcția sau alta, în lipsa unor dovezi clinice suficiente, antivacciniștii nu au avut astfel de scrupule, ba chiar au profitat de puținele date existente pentru a promova intens ideea că vaccinații ar fi și mai contagioși decât cei nevaccinați.

Profesorul Cristian Apetrei arată că, deși o parte dintre persoanele vaccinate se infectează, acestea nu transmit în aceeași măsură SARS-CoV-2 precum nevaccinații, din simplul motiv că, la scurt timp de la contractarea virusului, multiplicarea acestuia este oprită de răspunsul imun indus prin vaccin, în timp ce persoanele nevaccinate sunt adevărate „rezervoare” de virus pentru mai mult timp și cu consecințe mult mai grave atât pentru ei, cât și pentru cei din jurul lor.

Lecția de vaccinologie

„Înțeleg că noua marotă a antivaxerilor este că nu mai pot de grija contactelor cu vaccinații care-i vor infecta fără de milă și fără scrupul”, spune virusologul român stabilit în SUA, care oferă, pe pagina sa de Facebook, și o lecție de vaccinologie pentru cei care nu lucrează în acest domeniu și care nu au cunoștințe detaliate de imunologie, microbiologie și epidemiologie.

Chiar dacă poate fi plictisitor pentru cei care nu sunt în domeniul medical, este „o lectură utilă în vreme de pandemie” și, spune medicul, sunt lucruri care „trebuie spuse până le înțelege chiar și Forest Gump”.

Cum se realizează imunizarea prin vaccin?

Potrivit medicului, imunizarea înseamnă inducerea rezistenței unui organism la un agent infecțios sau toxină (natural - prin infecție; sau artificial - prin vaccinare), iar acest lucru se realizează atât prin producerea de anticorpi, cât și prin obținerea unei memorii imunitare

„Vaccinul este administrat (pe mucoase, intramuscular sau subcutanat) și este preluat de către celulele dendritice pe care le activează prin interacțiunea cu pattern recognition receptors (PRRs) sau prin emiterea de semnale de pericol de către adjuvanți (dacă vaccinul are adjuvanți). Odată preluat de celule, virusul vaccinal este traficat la ganglionii limfatici, unde este prezentat limfocitelor. O parte din limfocite (celulele helper) activează și dirijează activarea și diferențierea limfocitelor B, declanșând astfel răspunsul imun umoral, adică producerea de anticorpi de diferite tipuri (IgM, IgG și IgA). Celulele producătoare de anticorpi au viață scurtă, dar o mică parte dintre ele se diferențiază în celule B cu memorie care persistă indefinit. În fine, o mică populație din celulele producătoare de anticorpi călătoresc în măduva oaselor pot continua să producă anticorpi pentru zeci de ani. În paralel, limfocitele T (celulele killer) elimină celulele deja infectate. Unele dintre celulele T se diferențiază în celule cu memorie, persistă indefinit și se pot activa rapid atunci când organismul reîntâlnește patogenul respectiv. Deci răspunsul imun înseamnă nu doar eliminarea din organism a unui element străin, dar și dobândirea memoriei față de acel element (aceasta fiind o greșeală relativ frecventă a studenților la medicină, la examen - unii uită de componenta memorie a imunității).

Tot procesul asta durează vreo 10-14 zile. E foarte eficace, dar prea lent. Până când totul e aliniat să răspundă eficient, virusul și-a terminat deja treaba și a distrus totul prin jur pentru că, în medie, un ciclu de replicare viral durează 4-6 ore, iar fiecare generație de virioni progeni este cu 4-5 ordine de magnitudine mai mare decât precedenta. Fiecare din aceste virusuri are capacitatea de a distruge câte o celulă-țintă (în cazul nostru, celulele care au receptorul pentru proteina spike - care sunt situate pe epiteliile sau în endoteliile mucoaselor). Vă dați seama că în 14 zile nu mai rămâne nimic. Și, de fapt, în 5 milioane de cazuri chiar n-a mai rămas. În încă vreo 10 milioane au rămas cu sechele”, a explicat dr. Cristian Apetrei pe Facebook.

Potrivit specialistului, dacă virusul induce un răspuns în anticorpi robust și persistent, anticorpii care persistă la nivelul mucoaselor (care sunt cei mai numeroși din organism) ar trebui ca, în principiu, să protejeze de reinfecție. Există însă și situații în care virusurile rămân localizate la mucoase și nu trec în sânge, astfel că răspunsul imun indus este mult mai atenuat și mai puțin persistent.

Chiar și în aceste situații, „imunizarea prin vaccin este încă utilă, datorită memoriei induse”, subliniază Apetrei. Dacă virusul ajunge din nou pe mucoase, acesta este preluat de celulele dendritice și prezentat celulelor B și T memorie, care reacționează rapid.

Organismul vaccinatului produce niveluri mari de anticorpi în 2-3 zile

„Vaccinații, deși se pot infecta, nu produc o cantitate la fel de mare de virus precum nevaccinații. (...) De data asta, totul se petrece speedy, celulele memorie se diferențiază instantaneu și în 2-3 zile produc atât niveluri mari de anticorpi, cât și celule killer eficace. Iar virusul, scuzați de expresie, o ia în bot instant ca nessul. Pentru că, deși ne putem infecta, răspundem mult mai rapid și eficace. Ce înseamnă asta? Că evităm vreo 25 de cicluri de replicare, adică producerea câtorva zeci de miliarde de virioni progeni. Avem leziuni mult mai mici, risc de spitalizare mult mai mic, risc de deces mult mai mic și risc de sechele mult mai mic”, concluzionează virusologul.

Medicul dă ca exemplu un studiu comparativ între încărcăturile virale la vaccinați și nevaccinați, realizat în Singapore, unde există un număr mare de persoane infectate cu SARS-CoV-2, chiar dacă au una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din lume.

„În Singapore, un studiu comparativ al încărcăturilor virale la vaccinați și nevaccinați a dat curbele din figura de mai jos (vezi grafic). Frumos, nu? Pentru primele zile, încărcăturile au fost la fel la vaccinați și la nevaccinați, după care virusul a început s-o ia în bot la vaccinați. QED!”, spune dr. Apetrei.

Datele prezentate săptămânal de Institutul Național de Sănătate Publică arată că circa 75% dintre noile cazuri de infecție apar la persoanele nevaccinate, iar proporția celor nevaccinați care ajung în spital cu forme grave de boală este mult mai mare. De asemenea, decesele sunt înregistrate, în proporție de peste 90%, tot la nevaccinați.

„Am un sentiment al deșertăciunii cum n-am avut în întreaga mea carieră și nu pot dormi noaptea când mă gândesc la epidemia din România. Pentru că am avut vaccin și am ajuns aici”

Prof. dr. Cristian Apetrei, SUA