x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

George Coşbuc şi dulcile tulburări ale iubirii

0
Autor: Monica Andronescu 22 Dec 2010 - 21:25
George Coşbuc şi dulcile tulburări ale iubirii
Vezi galeria foto
Unul dintre cei mai importanţi cer­ce­tă­tori ai operei lui George Coş­buc, autor al unei Istorii a literaturii ro­mâ­ne în secolul al XX-lea, criticul li­te­rar Dumitru Micu vorbeşte despre tainele lumii unui poet alături de care el însuşi şi generaţii întregi au des­co­­perit şi au redescoperit idilicul, via­ţa la ţară, lumina, simplitatea, iubirea în forma ei limpede şi caldă, existenţa ca un joc... Autor al prefeţei volumului de versuri "Balade şi idile. Fire de tort", pe care Jurnalul Naţional vi-l ofe­ră miercuri, Dumitru Micu spune o altă poveste despre George Coşbuc...

Jurnalul Naţional: Vă amintiţi când l-aţi descoperit dumneavoastră pe George Coşbuc?
Dumitru Micu: Eu sunt de ori­gi­ne ardeleană, mă trag dintr-un sat din nord-vestul Transilvaniei, între Cri­şana şi Maramureş. N-a trebuit să-l descopăr pentru că exista, aşa cum există şi Goga, în existenţa spiri­tu­ală de toate zilele a populaţiei ro­mâ­neşti ardelene. În copilărie au­zeam cântându-se pe câmp, la mun­cile agricole, versuri de Goga şi de Coş­buc. De la Coşbuc erau versuri mai ales din poezia "Numai una" pu­se pe muzică. În şcoala primară mi-a­duc aminte că se cânta la oră, dar şi în recreaţii, aşa că George Coş­buc era prezent în existenţa popu­laţiei pur ţărăneşti şi n-a trebuit să-l descopăr pentru că trăiam în el. N-am avut parte de cântece de leagăn pentru că părinţii mei au venit în Re­gat şi pe mine m-a crescut bunica, dar l-am receptat pe Coşbuc aşa cum ori­ce copil ajunge la cunoaşterea lumii prin cântecul de leagăn al ma­mei. Bine­înţeles că după ce am intrat în şcoala primară l-am cunoscut mai în­deaproape şi în mai mare măsură din manuale sau atunci când pre­gă­team programa la serbări. Mai puţin l-am cunoscut în gimnaziu. La şcoala medie, sub ocupaţie maghiară, exista tendinţa  de a ne maghiariza şi a­tunci am fost mai departe de Coşbuc...

Dacă v-aş ruga să alegeţi din existenţa lui Coşbuc un moment, o întâmplare, aşa cum aţi alege o fo­to­grafie, care să vă fi impresionat în vreun fel...
În copilărie şi chiar în adoles­cen­ţă, am cunoscut puţine date bio­gra­fice... Îmi amintesc destul de precis însă că ceea ce m-a cucerit la el în vremea aceea era faptul că nu iubea matematica. Şi această descoperire m-a dezavantajat pentru că m-a încurajat să neglijez şi eu matematica. Cum am început să versific destul de devreme, cu mintea mea de copil am socotit că pentru a deveni poet nu prea ai nevoie de matematică. Motiv pentru care eu am rămas cu această lacună în educaţie. Iar ceva mai târ­ziu, când am început să-i descopăr biografia, m-a impresionat faptul că a avut curajul să treacă ilegal graniţa în Ardeal. De la Năsăud, a venit în România pe la Vama Cucului.

Cum era omul George Coşbuc?
Era genul sănătos, chibzuit, ducea o existenţă echilibrată, ferindu-se de accidente, de abateri de orice fel de la conduita comună. Nu era deloc genul care comite excese. Coşbuc era orien­tat către valorile ultratradiţionale ale neamului românesc.
Dar ca să-i schiţez un portret lui Coşbuc ar trebui să recurg la o confesiune. M-am născut şi am crescut în poezia lui Coşbuc, dar nu pot spune că în perioada adolescenţei şi în co­pi­lărie m-a impresionat în mod de­o­se­bit. Iar apoi, în timp, în ultimii ani de facultate, tocmai pentru ce spu­neam mai devreme, că era prea să­nă­tos, prea echilibrat, iarăşi, nu pot spu­ne că mă atrăgea în mod special. Cu toţii în adolescenţă, în tinereţe, căutăm neobişnuitul, spectaculosul, ne punem întrebări, avem îndoieli, punem sub semnul îndoielii totul. Şi mă deranja la Coşbuc că el vede totul lu­minos şi idilic. Asta cu atât mai mult cu cât, ca fiu de ţăran, am cunoscut de când eram copil duritatea muncilor agricole şi a modului de via­­ţă ţărănesc care nu implică, nu su­por­tă gingăşiile, sentimentele tandre. Munca pământului, mai ales în anumite zone ale Ardealului cum era a noastră, cu pă­mânt nefertil, pietros, era cumplită pâ­nă la abrutizare, dacă voiai să scoţi spi­cul de grâu. Deci faptul că, asemenea lui Alecsandri, Coş­buc a construit o dimensiune idilică a patriarha­li­tăţii rurale mi l-a făcut în perioada tinereţii de-a dreptul anti­pa­tic. De altfel, şi acum cred că marea poezie e cea care nu linişteşte con­şti­in­ţa, ci o răvăşeşte, o agită, o cu­tre­mu­ră.

Dar undeva, la începutul anilor ’60, parcurgând o biografie a lui An­dre Gide, am aflat că acest autor, care a fost una dintre cele mai zbuciumate conştiinţe ale secolului al XX-lea, era pasionat de Vergiliu. Atât de pasio­nat, încât nici măcar în timpul plimbărilor de seară nu renunţa la el. Mergea pe străzi cu o ediţie din "Bu­co­licele" în buzunar şi din când în când se oprea la felinare şi citea. Şi atunci am avut o revelaţie. Îmi vine în minte acum un vers al lui Blaga: "Aici se vindecă setea de mântuire". Deci la ţară. Încă nu depăşisem pe­ri­oa­­da de zbucium. Şi totuşi îmi spu­neam: "Iată cum poţi să-ţi regăseşti li­niş­tea şi eul originar, întorcându-te la viaţa simplă de la ţară". Şi atunci am zis: "Dom’le, păi dacă Gide îl adora pe Vergiliu, de ce l-aş dis­pre­ţui eu pe Coşbuc?" Şi am început să mă reconsider. Şi am început să înţeleg că genul acesta de poezie ne pune în legătură cu ceea ce este simplu, cu elementarul, cu arhaicul... După po­ves­tea cu Gide am început să-l apreciez pe Coşbuc cu adevărat. Şi des­co­păr şi acum în el o poezie liniştitoare, care face să învie în me­morie o lume care s-a cam sfârşit.
Cum e iubirea la Coşbuc?
E cu tulburări benigne şi fireşti. Nici pe departe cu dramatisme ca la Eminescu. Tulburările la Coşbuc nu sunt profunde. El receptează, înfă­ţi­şea­ză şi cântă iubirea din punctul de ve­dere al femeii. Tulburări încearcă mai ales eroinele, pentru că poezia lui este lirică, dar obiectivată. N-are expresie directă, confidenţă, ci e o reprezentare obiectivă. Coşbuc n-a fost un spirit profund, el nu avea trăiri zguduitoare. Coşbuc a fost un rapsod. Suflet din sufletul neamului meu..., deci un om din popor şi plă­mă­dit asemenea celor despre care scria, asemeni ţărănimii din rândul cărora s-a ridicat. Natura lui nu era una calitativ deosebită de cea a flăcăilor şi fetelor din satele pe care le-a cunoscut şi era înclinat prin natura lui să vadă ce-i frumos în viaţă.

Era o fire optimistă, dar sensibil şi la suferinţele altora, de aici şi poeme precum "Noi vrem pământ", "Decebal către popor" sau "Un cântec barbar". Iar optimiştii sunt extravertiţi. Coşbuc a fost prin execelenţă un ex­tra­vertit şi, fiind cu privirile întoarse în afară, în cazul erosului a fost sensi­bil la suferinţele, nefericirile fetelor. Ca să dezvăluie gingăşia sufletului a recurs la partea feminină. Fiind atent la ce era delicat în viaţă era în firea lu­cru­rilor să surprindă mai ales manifes­tări ale sufletului feminin şi să fie sensibil la tristeţile fetelor care suferă de­cepţii amoroase mergând până la deznădejdea din "Cântecul fusului" sau "Fata morarului". Când surprinde psihologia masculină în stări depresive are tendinţa să o ducă mai ales înspre zona umorului, pe când la cel feminin comunică şi zbuciumul, şi nefericirea.

Cine mai are nevoie acum de Coşbuc?
Mă întreb şi eu mereu...

Şi atunci ce le-aţi spune celor care nu citesc Coşbuc? Ce pierd?
Pierd în primul rând posibilitatea de a cunoaşte o lume care a existat, care-şi avea valorile ei, mai ales de na­­tură spirituală, deci se privează de cu­noaşterea unei componente totuşi de­finitorii a sufletului naţional, a psihologiei neamului românesc, se pri­vea­ză de şansa de a găsi pentru o clipă un liman de linişte, de calm. Pen­tru a recepta mai adecvat valorile mo­der­niste şi ultramoderniste e oportun să le cunoască şi pe cele tra­di­ţi­o­na­le, pentru ca, prin comparaţie, prin paralelă, prin contrast să le per­cea­pă mai adecvat şi pe unele, şi pe al­te­le. Pentru ca cineva să fie un om complet e re­comandabil să experimenteze totul sau cât mai mult, aşa că lectura lui Coşbuc e echivalentă în ordinea spiri­tu­ală cu o incursiune binemeritată în parcul Herăstrău sau pe Şoseaua Kiseleff...
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   george coşbuc

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Show-ul lui Sergei Polunin în România, în premieră pe TIFF Unlimited, de Ziua Mondială a Baletului

Show-ul lui Sergei Polunin în România, în premieră pe TIFF Unlimited, de Ziua Mondială a Baletului
Galerie Foto Spectacolul de dans pe care celebrul dansator Sergei Polunin l-a susținut pentru prima dată în România în această vară, ca invitat special al Festivalului Internațional de Film Transilvania, este difuzat online,...

„Întâlnire la muzeu” cu Horea Avram

„Întâlnire la muzeu” cu Horea Avram
Muzeul Național de Artă al României a organizat marți, 26 octombrie, o nouă Întâlnire la muzeu. De această dată, invitatul lui Călin Stegerean a fost Horea Avram, președinte al Consiliului Administrației...

Warner TV se lansează sâmbătă în România

Warner TV se lansează sâmbătă în România
Galerie Foto Așteptarea a luat sfârșit. Warner TV se lansează oficial în acest weekend în România. Din 23 octombrie noul post de televiziune promite „Entertainment Nelimitat”.   Warner TV aduce...

Cele mai bune filme de la edițiile XII și XII ale Festivalului Internațional de film pentru publicul tânăr- KINOdiseea, online, între 20 – 31 octombrie

Cele mai bune filme de la edițiile XII și XII ale Festivalului Internațional de film pentru publicul tânăr- KINOdiseea, online, între 20 – 31 octombrie
Galerie Foto Festivalul internațional de film pentru publicul tânăr - KINOdiseea revine între 20 și 31 octombrie și cu un program online care cuprinde 13 filme de lungmetraj pentru copii și familie, atât filme bine primite de...

Avanpremieră Extraconjugal, de Neil Simon, în deschiderea stagiunii Teatrului de Artă București

Avanpremieră Extraconjugal, de Neil Simon, în  deschiderea stagiunii Teatrului de Artă București
Galerie Foto Teatrul de Artă București își redeschide stagiunea în luna septembrie cu un program amplu alcătuit din 12 dintre cele mai apreciate și aplaudate spectacole, dar și o premieră – Extraconjugal, de Neil...

Scala din Milano prezintă Dvořák azi, la Festivalul Enescu. Expoziție inedită de documente și fotografii despre istoria Festivalului și viața lui Enescu, vernisată la Sala Palatului

Scala din Milano prezintă Dvořák azi, la Festivalul Enescu. Expoziție inedită de documente și fotografii despre istoria Festivalului și viața lui Enescu, vernisată la Sala Palatului
Scala din Milano, Orchestra de Cameră Lausanne și Corul Regal împreună cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Brașov oferă programele artistice ale zilei pe trei scene ale Festivalului: Sala Palatului, Ateneul...

Televiziunea Română regretă dispariția lui Octavian Iordăchescu

Televiziunea Română regretă dispariția lui Octavian Iordăchescu
Octavian Iordăchescu, unul dintre profesioniştii care şi-au dedicat cariera Radioteleviziunii Române și, ulterior, TVR, s-a stins din viaţă.   Autor a numeroase producții radio şi tv, co-director al F...

Workshop de Commedia dell’Arte în cadrul proiectului european Poetic Invasion of the Cities

Workshop de Commedia dell’Arte în cadrul proiectului european Poetic Invasion of the Cities
Workshopul de Commedia dell’Arte – The Labyrinth of Masks, din cadrul proiectului european Poetic Invasion of the Cities (PIC) a început zilele acestea la Sibiu și se va desfășura online până în 22...

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline
Galerie Foto Ziua Mondială a Baletului, celebrată în acest an în data de 19 octombrie 2021, va fi marcată la Sibiu printr-o serie de trei evenimente, online și offline, organizate de Teatrul de Balet Sibiu. Marți, 19...

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță
Galerie Foto Luni 18 octombrie, de la ora 18:30, elevii de la Școala gimnazială „Ferdinand I” și Școala italiană „Aldo Moro” din București, părinții și profesorii lor, dar și alți doritori sunt invitați la...

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu
Galerie Foto Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 18:00, premiera spectacolului „Bibi” conceput și scris de dramaturga Mihaela Michailov și regizorul Radu Apostol....

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie! - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie!  - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -
Galerie Foto Atenție, urmează o încleștare epică între titani! Nu este vorba de un blockbuster hollywoodian, ci de o superselecție marca Les Films de Cannes à Bucarest care strânge cele mai mari nume înscrise în ediția...

Premieră CABARET Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON

Premieră CABARET  Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON
Willkommen, bienvenue, welcome to CABARET! Teatrul Odeon are plăcerea să anunțe premiera musical-ului „CABARET”, libretul de JOE MASTEROFF, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui...

BECOMING LANDSCAPE OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești

BECOMING LANDSCAPE  OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești
Galerie Foto Land art vizibil pe Google Earth și Maps examinează stratigrafia istoriei recente a deltei de la marginea Bucureștiului. Scrisul criptic se regăsește în mai multe forme, presărate prin întregul parc, pe care...

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru
Galerie Foto O co-producție Proiect 2 și unteatru, Dac-ar avea gură - musicalul cu accente horror regizat de Dragoș Alexandru Mușoiu, se pregătește de o primă întâlnire cu publicul în această seară, de la ora 20:00, în...
Serviciul de email marketing furnizat de