x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calendar ortodox. Tradiții și superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoare mare pe 14 septembrie: Cârstovul Viilor și Ziua Şarpelui

Calendar ortodox. Tradiții și superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoare mare pe 14 septembrie: Cârstovul Viilor și Ziua Şarpelui

de Redacția Jurnalul    |    13 Sep 2024   •   16:45
Calendar ortodox. Tradiții și superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoare mare pe 14 septembrie: Cârstovul Viilor și Ziua Şarpelui
Sursa foto: crestinortodox.ro

Creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sâmbătă, 14 septembrie 2024. Este a doua sărbătoare importantă din această lună, după Nașterea Fecioarei Maria, pe 8 septembrie.

Această zi este marcată prin post deoarece ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului Isus Hristos, potrivit crestinordotox.ro.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează și două evenimente: Aflarea Crucii și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, și aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Totodată, în ajunul luptei cu Maxențiu, un dușman al creștinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripția: „Prin acest semn vei învinge”. Împăratul a obținut victoria, iar mama lui, împărăteasa Elena, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim.

Aproape de dealul Golgotei au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus și două ale tâlharilor uciși odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care murise recent. Când Macarie a așezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

 În anul 335 după Hristos, acesta a înălțat crucea, să fie văzută de tot poporul și de atunci, la 14 septembrie se sărbătorește acest eveniment.

Tradiții și superstiții

Aceasta este ziua care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Se mai numește Cârstovul Viilor și Ziua Şarpelui.

Cârstovul Viilor se spune în zonele de sud ale țării, în regiunile viticole, marcând începutul culegerii viei.

Ziua Şarpelui are la bagă  legenda potrivit căreia șerpii și celelalte reptile încep să intre sub pământ pentru a se pregăti de hibernare. La sate încă se crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită „piatra nestemată”, care ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Totodată, în această zi  se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic). ), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Acestea se pătrează apoi în case, la icoane, pentru a fi folosite la vindecarea bolilor și împotriva farmecelor. 

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor pentru a le feri de boli, în cada fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele.

În Bucovina se realizau ritualuri pentru fertilitate. Oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit pentru a avea o recoltă bogată în toamna viitoare.

De Ziua Crucii se închide pământul, care ia de la suprafață insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară și vară. Î

Preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culesi în această zi, ci păstrați ca ofrandă pentru păsări.. Se mai numesc strugurii lui Dumnezeu.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

Nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat postul negru pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie să se muncească.  

Se crede că dacă va tuna în această zi, toamna va fi lungă ar dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma. 

Pelerinaje de Înălțarea Sfintei Cruci

În fiecare an se fac pelerinaje la Mânăstirea Dervent, din județul Constabța, de Înălțara Sfintei Cruci. 

Mii de credincioși vin în pelerinaj de Ziua Crucii, pe Muntele Mic. Oamenii vin să închine rugăciuni fierbinți la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mânăstirea Călugăra, Mânăstirea Teiuş și Parohia Măru, din Eparhia Caransebeşului. 

Rugăciune de Înălțarea Sfintei Cruci

„Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.

Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin.

În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, îți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvântează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viața veșnică îmi dăruiește. Amin”
 

×