Combinatul de Lianti si Azbociment era, pe la 1980, inima oraselului Fieni.
De-aici isi castigau painea mai toti localnicii si mai toti erau multumiti. Acum, combinatul s-a divizat in trei fabrici, care polueaza fiecare dupa masura investitiilor facute de patroni.
|
|
SACAITOR. Rufele intinse la uscat langa fabrica se imbacsesc repede cu pulberi de la fabrica de var
|
Altadata, pe locuitorii Fieniului nu-i deranja prea tare nici zgomotul infernal care trezea din somn si mortii, ori de cate ori se incarcau cuptoarele de var, nici ceata permanenta din jurul combinatului. Cimentistii aveau lapte zilnic, un salariu de peste 2.500 de lei si nu mai conta ce respirau. Utilajele de facut var, ciment si azbest au ramas la locul lor, dar combinatul s-a impartit in trei fabrici. Cea mai sarmana e cea de azbest, pe care investitorii straini n-au dorit-o. Fabrica de var a fost preluata de trustul belgian Carmeuse. Este cea mai poluanta dintre toate trei si a luat recent o amenda de la Garda de Mediu. Fabrica de ciment a fost cumparata de nemtii de la Heidelberg, care au investit sume mari in dotarea utilajelor cu filtre antipoluare.
VARUL CEL DE FIECARE CLIPA. Gard in gard cu fabrica de var stau cocarjate cateva
case, chinuite de apasarea anilor si-a pulberilor aruncate pe acoperisuri de cosurile cuptoarelor. O gospodina
si-a intins chiar acolo, in apropierea gardului, in curtea namolita de plimbarea gastelor, cateva stergare de etamina, cusute cu rosu si negru, proaspat spalate. Un barbat cu fes in varful capului si cu manecile suflecate lucreaza la un garaj. Cornel Tatulescu zice ca are 70 de ani, dar e plin de energie. Ia in mana ceva ce seamana a nisip si arata manios spre fabrica. Vorbeste grabit, parand ca ne asteapta dintotdeauna pentru a da glas ofului sau: "M-am rugat sa vina tinerii, poate s-o schimba ceva si aici, la fabrica asta, ca astia batrani s-au vandut ca Iuda. O haina noua nu poti sa pui pe tine, ca se umple imediat de praf. M-as duce cu o bomba la ei, sunt niste nenorociti". Omul a lucrat 20 de ani la fostul combinat, a fost zidar si marturiseste ca nu
s-a imbolnavit niciodata. "M-a tinut Dumnezeu sanatos", crede el. In timp ce stam de vorba, o matreata fina, dar persistenta se cerne peste noi dinspre cosurile fabricii, ca dintr-un cap imens, indiferent. "Matreata" asta zilnica o face pe Maria, o alta vecina a cuptoarelor de var, sa exclame: "Aoleu, mamico, nu mai ziceti de fabrica asta idioata. E mai rau decat mai bine, aici ploua cu ciment. Am spalat ieri rufele, azi a trebuit sa le spal iar. Nu se mai poate, sincer". Nu se mai poate, dar femeia marturiseste ca si-a trait cei 76 de ani aici, ca nu s-a gandit niciodata sa plece si ca n-a facut niciodata o plangere scrisa.
PRAF SACAITOR, DAR INOFENSIV. De fapt, nici un localnic n-a protestat in scris fata de poluare: "Toate plangerile au fost verbale. Nu e poluare asa de mare, ca altfel nu ma ingrasam asa, dupa ce am lucrat 16 ani in ciment", spune viceprimarul Fieniului, Gheorghe Zarioiu. Vecinii fabricii spun ca ar exista o plangere, facuta de doamna Neli. In drum spre ea, observam ca trotuarul e pavat cu acelasi nisip aratat de Cornel. Un barbat sterge cu o carpa inmuiata in motorina un gardulet de fier. "Zilnic fac lucrul asta, din cauza fabricii", se lauda micul Sisif de Fieni. O gasim pe doamna Neli; nici ea n-a facut plangere, desi motive ar fi fost. "Podul rulant facea zgomot, dar acum, de cand s-au privatizat, e mai bine. Praful de ciment nu da afectiuni pulmonare. Eu am fost asistenta la Policlinica Fieni si nu am avut niciodata un caz de imbolnavire din cauza poluarii", ne linisteste doamna Neli Ulmanu.
AER LA NORME EUROPENE. Confirma ca s-a redus poluarea si Bogdan Arnautu, director de comunicare la HeidelbergCement Romania: "Emisiile de praf de la fabrica de ciment din Fieni au fost reduse cu 99%". Fabrica de ciment din Fieni a inceput sa functioneze in 1914 si poate produce 1,2 milioane tone de ciment pe an. HeidelbergCement a devenit in 2002 actionar majoritar al fabricii Romcif si, pana in 2004, a investit aici, pentru protectia mediului, 2,2 milioane euro. "Investitiile au vizat modernizarea desprafuirii la concasarea secundara, transformarea electrofiltrului existent in filtru cu saci la cuptor-moara faina, care are proprietati de desprafuire imbunatatite, modernizarea desprafuirii transportului de clincher, desprafuirea la alimentarea morilor de ciment, amenajari pentru ape pluviale (rigole, platforme, decantoare), desprafuirea la masina de insacuit", explica Bogdan Arnautu.
FABRICA DE VAR - REPETENTA. Virgil Maniti, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Dambovita, spune ca inainte de retehnologizare, stratul de praf de pe casele si trotuarele din Fieni era gros de un deget. "SC Var nu a obtinut perioada de tranzitie si are un timp-limita de a implementa tehnologiile nepoluante, pana la 1 ianuarie 2007". Cuptoarele de var nu au sistem de depoluare, din aceasta cauza pulberile ajung in atmosfera, pe casele, gardurile si hainele oamenilor. "Cu Heidelbergul putem intra in Europa. Ei au si sistem de monitorizare pentru compozitia aerului." Fabrica de var a primit, la 12 aprilie anul acesta, o amenda de 50 milioane de lei, din cauza intarzierii montarii unor filtre pentru reducerea emisiilor de pulberi. Termenul-limita pentru aceasta operatiune era 31 martie. Am contactat conducerea fabricii de var pentru a afla ce urmeaza sa se faca pentru reducerea poluarii. Pana la momentul inchiderii editiei, directorul Marius Nastase nu ne-a dat nici un raspuns.
|
|
|
CERINTELE UNIUNII
|
|
Industria materialelor de constructii, reprezentata in Fieni de fabricile de ciment si de var, polueaza prin exploatarea carierelor, prin transportul si prelucrarea materiei prime, prin macinarea clincherului si a calcarului. Pentru a intra pe piata comunitara, fabricile sunt obligate sa obtina autorizatia integrata de mediu, de la ministerul de resort, prin agentiile sale regionale. Atat fabrica de var, cat si cea de ciment se afla sub incidenta Directivei 96/61/CE, care are drept scop implementarea de masuri de prevenire sau de reducere a emisiilor poluante in apa, aer si sol. Cele doua fabrici si-au estimat termenele la care vor face lucrarile in vederea limitarii poluarii. "Din momentul in care aceste termene sunt aprobate de autoritatea de mediu, ele trebuie respectate", spune comisarul-sef al Garzii de Mediu Dambovita, Dumitru Calinoiu.
|
|
|
BOLI DIN CAUZA POLUARII
|
|
Directia de Sanatate Publica (DSP) a judetului Dambovita nu a putut nici sa certifice, nici sa nege ca ar exista imbolnaviri din cauza poluarii in orasul Fieni. De fapt, aspectul acesta nu a preocupat niciodata Directia. Directorul Pavel Mimis ne-a declarat: "Pentru a incrimina poluarea de la cele doua societati, in patologia afectiunilor respiratorii cronice in randul populatiei, ar fi trebuit un studiu pe esantioane de populatie din zona, comparativ cu esantioane de populatie dintr-o zona nepoluata. DSP nu dispune de un astfel de studiu". Din cauza emisiei de pulberi, pot fi contactate afectiuni respiratorii cronice cum ar fi bronsitele, fibrozele pulmonare, emfizemul pulmonar. Totusi, nu se poate trage concluzia ca boala provine din poluare, pana nu se iau in calcul si alti factori: cel infectios, fumatul, factorii alergeni respiratori.
|
|
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
