Ambientele în alb şi negru sunt un răspuns la dezordinea socială

Designul reacţionează la transformările globale
Se comunică repede, se călătoreşte uşor şi rapid. Oameni din ţări şi continente diferite interacţionează des şi constant. Culturile se ciocnesc şi încearcă să găsească un numitor comun într-o lume bombardată de informaţii şi aflată sub lupa media. Nu e de mirare că viteza la care turează ritmul vieţii cotidiene, cel puţin în aglomerările urbane, este de-a dreptul ameţitoare.

Designul reacţionează la transformările globale
Se comunică repede, se călătoreşte uşor şi rapid. Oameni din ţări şi continente diferite interacţionează des şi constant. Culturile se ciocnesc şi încearcă să găsească un numitor comun într-o lume bombardată de informaţii şi aflată sub lupa media. Nu e de mirare că viteza la care turează ritmul vieţii cotidiene, cel puţin în aglomerările urbane, este de-a dreptul ameţitoare. Tehnologiile avansează rapid, munca manuală este înlocuită de cea asistată pe calculatoare. Schimbările sunt inevitabile, iar viitorul imaginat în filme cu subiecte futuriste pare foarte veridic chiar pentru ziua de mâine. Firme şi companii puternice s-au extins cu magazine şi fabrici peste tot în lume. Ele îşi promovează unitar ideile şi conceptele, formând mentalităţi similare în zone culturale şi geografice net distinctive. Trăim globalizarea, este o certitudine, iar acest lucru nu ne poate lăsa deloc indiferenţi. Ne influenţează nu numai ritmul de viaţă, ci şi alegerile pe care le facem. Într-o asemenea lume, cum ar mai dori omul contemporan să-şi decoreze casa?

RĂSPUNSUL DESIGNERILOR
Designul nu mai este doar un domeniu ce urmăreşte optimizarea funcţiei prin formă, ci accede către statutul de artă. Designerii nu mai apelează doar la emoţii declanşate de culori sau forme, ci de mesaje. Ei vor ca prin creaţiile menite a ne asigura confortul să transmită şi reacţiile lor ca artişti la percepţiile pe care le au despre societate. Ei sunt atenţi observatori ai lumii, pentru că i se adresează nu doar ca potenţială masă de cumpărători, ci ca o lume receptivă la mesaje. Designul nu mai este doar estetic şi funcţional, ci un mod de manifestare vizavi de transformările ce se petrec în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

TEMPERARE NONCROMATICĂ
Şi ca să mai domolească ritmul, ca să ofere repere mai sigure, designerii occidentali au apelat în acest an la nonculori. Ambiente în alb şi negru, ca o reţetă sigură pentru cei prea bulversaţi de tendinţe, culori şi forme. Poate este o ultimă zvâcnire a minimalismului, pentru că vrând-nevrând toţi visează la o lume mai familiară, mai prietenoasă, mai sigură. Iar aceste lucruri sunt văzute prin prisma vechiului, formelor clasice, culorilor dulci şi prezenţelor volumetrice armonioase, care vor avea o nouă şi surprinzătoare reinterpretare în viitorul apropiat. Dar până atunci, albul şi negrul par a fi o bază bună pentru reaprinderea unei noi văpăi creative. În spiritul lui Mies van der Rohe, care afirma că mai puţin înseamnă mai mult, ambientele în alb şi negru vin să estompeze spectacolul cromatic în favoarea celui subtil ce ţine de calitate, textură, finisaje şi funcţiuni versatile, graţie noilor tehnologii.

ADAPTARE FACILĂ
Obiectele în alb şi negru pot fi mai uşor de adaptat unor spaţii diferite, de la cel al casei la cel al biroului şi invers. Totodată, ele se pot integra mult mai uşor în alte posibile configuraţii cromatice. Dacă mobila este creionată în nonculori, restul poate deveni oricând explozie de nuanţe.

Un alt motiv, pentru care designerii au propus albul şi negrul, este legat de simbolistica universală a acestui contrast. Lumina şi întunericul sunt prezente în orice ecuaţie semiotic-culturală, indiferent de ţară, continent, civilizaţie. Acest antagonism ne guvernează viaţa numai dacă ne gândim la succesiunea zilelor cu cea a nopţilor. Face parte din modul nostru de a ne raporta la lume.

FĂRĂ FRICĂ SPRE VIITOR
Tehnologia nu trebuie să ne sperie, cel puţin aşa ne îndeamnă prolificul designer Karim Rashid. Ea ar trebui văzută ca un important instrument care ne-ar face viaţa mai frumoasă, mai uşor de trăit. Ar fi o soluţie bună să ne debaraseze de prea multă muncă şi să ne ajute a ne bucura cu adevărat de viaţă.

Nu trebuie să ne fie frică de viitor, nu ar trebui să ne găsim refugiul numai în alb şi negru, ci ar trebui să îndrăznim să facem realitatea palpabilă din cele mai excentrice vise ale noastre. Cu ce? Cu ajutorul tehnologiei. Iar frica nu ar trebui să ne domine nici în privinţa fenomenului globalizării.

Ar trebui văzut, după concepţia designerului canadian, ca o nesperată oportunitate de-a comunica aceleaşi valori, de a aspira la aceleaşi ţeluri şi a pune bazele unei noi lumi care să fie creativă pornind de la aceleaşi premise, fără a face apel, mereu şi mereu, la tradiţie, la istorie, la idei depăşite care pot naşte conflicte stupide, fără rost. Iar bazele acestei noi lumi se ivesc, poate nu aşa cum visează Karim Rashid, dar cu siguranţă că mesajul designerilor de pretutindeni se concentrează pentru viitor în zona protecţiei mediului.

Noua lume trebuie să fie una curată, iar energiile să fie folosite eficient şi distribuite unitar pentru toţi. De la alb şi negru, ca protest la bulversările sociale, vom trece la o explozie cromatică ce ne va atenţiona că avem o singură planetă şi că ea este uimitoare. Trebuie doar să avem grijă la şi de ea, pentru că indiferent cum ne arajăm casele, ele se află pe Pământ.