x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amintirile unei regine

0
24 Aug 2005 - 00:00
17 septembrie 1909
Aici, la portile Orientului, a sosit intr-o zi, din tinuturile ploioase ale Angliei, Maria, principesa de Edinburgh, cea care avea sa devina regina Romaniei. Memoriile pe care le-a lasat in urma sub numele "Povestea vietii mele" dezvaluie extraordinara calatorie pe care sufletul acestei femei a facut-o prin viata si prin lume. Lasand in urma tot ceea ce tinea de specificul englezesc, de la mancarurile cunoscute "marmelada, smantana de Devonshire, pesmetii speciali numiti Ă«sconsĂ», prajiturile, painea alba, mare si groasa" si pana la "pervazul ferestrei mele care se deschidea deasupra pajistei, o adevarata pajiste englezeasca de un verde intens, neteda, deasa, moale sub picior", Maria a pornit inspre alte tinuturi... Bucurestiul, Sinaia, Romania. "Sinaia e intr-adevar un loc frumos; (...) fu pentru mine o incantare, o mantuire si o desfatare." Foisorul de la Peles si apoi Pelisorul aveau sa devina locurile cele mai dragi ale reginei. Dar si mai dragi decat castelele, reginei Maria i-au fost padurile Sinaiei, prin care obisnuia sa umble pe calul ei, Cerchez...

Ii placea adesea sa mearga si sa manance in mijlocul naturii, desi gasea ca apucaturile rigide ale regilor si ale diplomatilor nu se potriveau deloc cu astfel de picnicuri si aminteste in acest sens episodul vizitei imparatului Franz Iosef, pe care regele Carol l-a invitat la o plimbare pe jos pana la Stana, unde au luat parte "la un dejun mai mult sau mai putin rustic". De asemenea, plimbarile spre Busteni si curtea bisericutei mohorate unde "unchiul" Carol tinea cu tot dinadinsul sa-si duca oaspetii pentru a-i servi cu sandviciuri cu piept de pui ii starnesc reginei zambetul. Mai ales ca in timp a reusit sa-l faca sa renunte la aceste plimbari, invitandu-i pe oaspeti la casuta ei si servindu-le ceai in "cescute pictate cu maci" si "tot soiul de bunatati mai putin invechite decat sandviciurile regale".

De altfel, dupa marturisirile reginei, Casa Regala a fost in mare impas in ceea ce priveste domeniul culinar, pentru cativa ani buni. Nici unul dintre bucatarii angajati nu rezista in serviciu mai mult de un an. Motiv pentru care, atunci cand tatal reginei a venit in vizita, Maria l-a avertizat sa-si aduca si bucatarul cu el. Dar "dificultatile culinare n-au dainuit vesnic", dupa cum noteaza regina, caci bucatarul pe care l-a aflat apoi a ramas in serviciul ei peste 30 de ani.

Si viata in Romania, cu petrecerile insotite de lautari, cu amestecul de orientalism, cu muntii Sinaiei, cu slujbele ortodoxe, a facut-o pe regina Maria sa iubeasca pe vecie aceste locuri.

ESCALOP SI FLANCURI


"Bors de poulet/Souffle au parmesan/Escalopes de veau àla jardini"re/Pommes de terre farcies/Lievre rôti/Salade/Flan aux prunes/Fromage/Dessert." Sunt cunoscute dietele pe care si le impunea Regina Maria. In perioada la care ne referim insa, Maria, inca principesa, nu avea astfel de griji. (S.L.)

BORS DE POULET


(Bors de pui)

Puiul se taie in bucati egale si se pune sa fiarba cu apa si sare. Pentru un pui de marime potrivita, se taie 6 fire de ceapa verde si 3-4 rosii, care se adauga in oala, in timpul fierberii. Se pun, de asemenea, 3-4 linguri de orez (dupa cat de gros doriti sa fie borsul). Borsul se fierbe separat si se adauga, dupa gust. Se leaga cu doua galbenusuri si doua linguri de smantana si se presara deasupra patrunjel si marar tocat.

SOUFFLE AU PARMESAN


(Sufleu de parmezan)

Topiti 50 de grame de unt intr-o caserola de mici dimensiuni. Adaugati 40 g de faina si amestecati timp de 30 de secunde, atat doar cat faina sa isi schimbe putin culoarea. Subtiati apoi, putin cate putin, crema aceasta cu o cana mare de lapte fiert si racit, continuand sa amestecati pe foc mic timp de 5 minute. Adaugati, dupa gust, sare, piper alb, nucsoara rasa. Trageti cratita de pe foc si incorporati cu telul trei galbenusuri de ou, 100 g de parmezan ras si trei albusuri batute spuma cu un praf de sare, pana cand compozitia capata o consistenta cremoasa.
Ungeti formele pentru sufleu cu putin unt, turnati preparatul obtinut si lasati la cuptor, la foc potrivit, timp de 12-15 minute. Se serveste cald, in formele in care s-a copt, alaturi de o salata usoara.

ESCALOPES DE VEAU À LA JARDINIERE


(Escalop de vita àla jardiniere)

In perioada la care facem referire, escalopul juca un rol deosebit in bucataria de fiecare zi, deoarece era un fel de mancare usor de preparat si usor de digerat de cei cu stomacul delicat. Se pregateste din carne taiata din apropierea genunchiului vitei (numit si nuca sau rotula). Carnea se cresteaza si se bate bine, se sareaza, se trece prin faina, apoi prin ou batut si prin pesmet fin si se prajeste repede in unt fierbinte. Se serveste pe o farfurie mare, stropita cu suc de lamaie, acoperita cu unt noazet (unt rumenit) si alaturi de o garnitura din legume preparata din: ceapa, cartofi, ciuperci, fasole verde, ardei si rosii, cu sos de smantana.

POMMES DE TERRE FARCIES


(Cartofi umpluti)

Fierbeti in coaja 6 sau 8 cartofi mari. Cand sunt aproape fierti (aveti grija sa nu plezneasca si sa nu devina sfaramiciosi), scoateti-i din apa, lasati-i sa se racoreasca si taiati-i in doua pe lung. Curatati miezul cu o lingura, zdrobiti-l si amestecati-l cu sare, piper, nucsoara rasa, doua sau trei linguri de smantana, un ou si putina branza rasa. Umpleti coaja cartofilor cu acest piure, presarati deasupra putin pesmet, ungeti cu unt si bagati la cuptor sa se gratineze. Cand aduceti la masa, presarati putin patrunjel verde tocat.

LIEVRE RÃ"TI


(Friptura de iepure)

De la iepure, pentru friptura, este recomandat sa folositi numai spinarea (numita "rable"), care se curata de vine, se impaneaza cu slanina si se frige. Iata insa si o reteta mai rafinata. Pentru o spinare de iepure, care cantareste aproximativ 600 g, aveti nevoie de 50 g unt, 80 ml cognac, o ceapa esalota, 100 ml vin alb sec, 100 ml supa de oase, o lingura de untdelemn, 50 g slanina, cimbru, sare, piper alb macinat, foi de dafin. Iepurele se portioneaza, se dezoseaza si se marineaza usor, timp de 2 ore, in cognacul in care ati adaugat ceapa esalota data pe razatoare, cimbru si foi de dafin. Se scot bucatile de carne din marinata si se pun intr-un vas in care s-a topit o nuca de unt. Intr-o cratita puneti untdelemnul si slanina taiata felii, pana se rumeneste. Se adauga peste carne, se toarna vin alb si restul de unt topit in supa de oase calda. Se sareaza si se pipereaza dupa gust. Se lasa in cuptor la foc potrivit pana scade sosul. Se serveste cu ciuperci de padure, sotate in unt.

FLAN AUX PRUNES


(Flanc cu prune)

Flancul este un cerc din foitaj, copt gol, uns apoi cu marmelada si cu fructe asezate frumos peste acesta. Deasupra se poate pune zahar pisat.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   maria

Serviciul de email marketing furnizat de