x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Antipudibonderia - Al naibii motan

Antipudibonderia - Al naibii motan

de Toma Roman Jr    |    13 Aug 2006   •   00:00
Antipudibonderia - Al naibii motan

O cunoscusem pe Adriana via internet. Era blonda, snoaba, arata interesant si locuia undeva langa Piata Amzei. Inca din prima seara in care ne-am vazut am facut si amor. Trebuie sa recunosc faptul ca imi placea, era plina de temperament. La scurta vreme, relatia noastra devenise oarecum publica, am adus-o in vizita si la redactie.

Nu puteam sa mergem seara decat la ea acasa, fiindca il avea pe Mau, un motan batran castrat, extrem de-al dracului. Animalul nu putea sa stea singur, daca Ada nu aparea seara acasa, scotea niste sunete infernale, care ii scoteau din minti pe vecinii de pe palier. In plus, daca se plictisea, se razbuna urinand in pantofii amicei mele.

Zgarieturi


Nici cand aterizam impreuna in apartamentul din Amzei nu era foarte bine. Dihania, de altfel nu proasta, reusea sa deschida orice usa din casa. Cand ma bagam cu Ada in dormitor, aparea invariabil si motanul. Atunci cand faceam amor cu stapana lui, banuia ca se intampla o agresiune, ceva, si sarea sa o apere. Ma trezeam cu ghearele animalului pe spate, muscat de ureche sau auzeam scuipaturi amenintatoare, semn ca vrea sa porneasca la atac. Eram obligat sa ma opresc din actiune. Am incercat sa fac dragoste ceva mai bland si mai putin zgomotos, dar tot fara vreun rezultat. Mau se simtea vexat ca nu e bagat in seama si imi ardea o gheara pe gat.

Blonda se trezea in zori, era sefa de personal (H.R. manager, cum se recomanda ca proasta) la un minister si incepea lucrul de la opt. Imi facea vant si mie tot la ore d-astea mici. Ajungeam la redactie cu ochii carpiti de somn si plin de zgarieturi. Incepusem sa produc reportaje la "cota de avarie", ma certam cu colegii de birou din te miri ce, eram din ce in ce mai ciufut.

De dragul meseriei


Simteam ca nu mai merge asa. Ada imi tot spunea: "N-am ce sa-ti fac, e Mau gelos pe tine, ca-ti dau mai multa atentie decat lui cand treci pe la noi". Acest "noi" imi dadea senzatia ca exista o unitate indestructibila intre ea si motan. Ca sa pot functiona normal, rarisem vizitele la domnisoara. Ma duceam pe la ea numai vineri sau sambata, cand stiam ca pot sa ma duc a doua zi la mine acasa sa lenevesc. Cum domnisoarei ii placea teribil de mult sa faca amor, in zilele in care treceam pe la ea trebuia sa fac "recuperare" si sa compensez cumva lipsa din timpul saptamanii. Asta implica alte lupte groaznice, domnul Mau prinsese o smecherie noua, imi sarea de pe dulap fix in spinare si era destul de greu. La un moment dat, din reflex, i-am scapat pisicii o palma peste bot. A iesit un scandal imens, o tragedie in mai multe acte, care s-a rezolvat numai dupa ce am platit daune, adica am coborat sa-i cumpar jivinei mai multe conserve cu carne de vaca amestecata cu nu stiu ce vitamine care faceau sa-i sclipeasca blana. Cu toate ca imi plac matele si am avut de-a lungul timpului si eu mai multe feline prin casa, era clar ca Mau nu ma poate suferi si ar face orice sa ma enerveze. De asemenea, mi se parea foarte suspecta relatia dintre Ada si animalul ei, caruia-i tolera cu zambetul pe buze absolut orice. In rest, fata de mine fata poza in fidelitatea intruchipata, imi zicea cat de mult ma iubeste si alte alea, cum se zice cu asemenea ocazii.

Era castrat!


Dupa vreo doua luni de cand ne cunoscusem am observat ca se shimbase ceva la Ada. Avea un apetit sexual ceva mai redus atunci cand ne vedeam, seara nu prea mai raspundea la telefoane, ba chiar intr-un week-end a pretextat ca trebuie sa mearga la tara, uitand ca imi spusese ca nu are nici o ruda in afara Bucurestiului. Nici nu mai iesea la cafea cu mine in oras atunci cand scapam de la redactie, pe motiv ca are imens de lucru si face ore suplimentare. In rest, cu vorba o tinea langa ca ma iubeste ca pe ochii din cap, ochiul mintii, ca tine la mine ca un islamic la un fir din barba Profetului. Intr-o seara de vineri am trecut pe la ea plin de avant. Eram bine dispus, aflasem ca in sfarsit se va opera o marire de salariu pe care o asteptam de ceva vreme, motiv pentru care ma cam umplusem de datorii. Adusesem si o sticla cu sampanie, din care nu am apucat sa bem prea mult, fiindca am rasturnat-o rapid pe Ada in pat, fara sa sting lumina. Pe parcursul actiunii, motanul mi-a sarit fulgerator in ceafa, apoi am zbughit-o daramand cosul de hartii de la capul patului. De durere m-am oprit. Mi-a aruncat privirea pe covor, unde printre gunoaiele din cos am vazut si doua invelisuri de prezervativ.

Ada a incercat o explicatie prosteasca, o chestie cu un var care dormise la ea cu prietena lui. Mai curand l-ar fi banuit pe Mau ca a folosit prezervativele si le-a lasat acolo. Dar mi-am adus aminte ca era castrat.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul