x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Antipudibonderia - O Lady Tepes

Antipudibonderia - O Lady Tepes

de Toma Roman Jr    |    16 Iul 2006   •   00:00
Antipudibonderia - O Lady Tepes

Acum vreo trei ani si ceva eram un fel de rentier. Luam o leafa mare de la o revista care nu a aparut niciodata, pe care trebuia sa o editeze Emil Hurezeanu. Fiindca ma plictiseam, spre disperarea unor colegi care nu voiau sa fie pusi si ei la munca, mai ceream cate o deplasare.

Plecasem undeva langa Constanta, intr-un sat tataresc despre care se spunea ca e bantuit de fantome. Fantomele circulau doar in capul unor betivi locali, asa ca mi-am terminat documentarea repede. Am plecat sa ma vad cu niste amici constanteni.

Femeia gotica


Am ajuns intr-un club de rock aflat la subsolul unei cladiri vechi, impreuna cu prietenul meu Doru, fost marinar transformat in jurnalist. Dupa o seama de beri am observat intr-un colt, in penumbra, o fata tanara cu un aspect total morbid. Statea singura. L-am intrebat pe Doru daca stie cine e cetateana.

Mi-a spus: "Bai, e Laura...! E cam dusa, d-aia o ocoleste lumea. Tie s-ar putea sa-ti placa, stiu ca ai rabdare cu astia sariti de pe fix...". M-am apropiat si cu curaj i-am zis ca seamana cu fantomele pe care le-am cautat fara spor in satul Lazu. Am intrebat-o daca nu cumva e o fantoma in concediu. In loc sa rada sau sa-mi arda o palma, mi-a facut semn sa stau langa ea si cu o privire pierduta si o voce serioasa a susurat ca e foarte posibil sa fie o fantoma. Dupa vreo ora am plecat din vacarmul subsolului, fara Doru, sa mai bem o bere undeva "la suprafata". Abia atunci am vazut-o mai bine pe fata. Era inalta, imbracata din cap pana-n picioare in negru, avea un machiaj care-i dadea o paloare cadaverica, iar din gura ii sclipeau un fel de strasuri atasate pe dinti. In nas avea prins un cercel discret. Fiind mai putin zgomot, am putut sa si discut relativ coerent cu ea. Mi-a povestit cum e ea "femeie gotica", cum asculta ea niste trupe ciudate, cum crede in vampiri, moroi si alte dihanii. Ca s-a apucat sa studieze psihologie, in ciuda dorintelor familiei bogate care nu o intelege, si ca vrea sa se specializeze in mentalitatea posedatilor, sau cam asa ceva. Deja ma indragostisem, asa ca i-am povestit cum sunt si partial posedat, ca din cand in cand o visez pe contesa sangeroasa Elisabeta Bathori.

Mai intai, cuprins de fiorii amorului, i-am inghitit o "bijuterie dentara", care probabil nu era bine fixata. Vreme de o saptamana am trait cu spaima ca mi se vor perfora intestinele. Prima repriza de amor desfasurata pe intuneric a fost oarecum rezonabila, in afara faptului ca Laura mi-a distrus timpanul stang cu niste incantatii prin care-l chema pe Dorf (posibil sa nu fi retinut bine numele entitatii). La sfarsit a vrut sa ne intepam in deget cu un ac si sa ne punem reciproc in paharele cu votca niste picaturi de sange. I-am spus ca ma tem de hepatita C si m-a facut las.

Vlad Tepes


Dimineata am observat ca arata ceva mai uman, i se dusese machiajul de mort. In plus, am vazut ca-l avea tatuat pe fesa dreapta pe Vlad Tepes cu pana la caciula, reprezentarea clasica din manualul de istorie de clasa a patra. Cand s-a trezit mi-a relatat ca a visat pricolici care erau de acord cu impreunarea noastra. Mi-a declarat ritos ca mai vrea sa fie posedata intr-o tura si apoi sa ardem niste hartiute cu numele noastre si sa amestecam cenusa. Cum era ceva mai simplu decat sa ma intep eu stiu unde, in speranta ca dupa asta o sa plece, am incuviintat. Se asezase cu picioarele desfacute "provocator", cu fundul pe o perna. A fost randul meu sa am viziuni. Mi-am inchipuit ca saracul Vlad Tepes se sufoca-n perna unde era varat cu nasul. Il si vedeam pe domnitor tusind congestionat de pe buca Laurei. Nu am putut sa ma abtin si am izbucnit in ras. Nu ma puteam opri. Intre doua pusee de ras apuc sa icnesc numai: "Se sufoca Voda!". Laura a zbierat la mine ca sunt un porc, ca rad de ea ca-i gotica, s-a imbracat si a plecat trantind usa. M-am potolit din hohote la vreo zece minute dupa ce disparuse.

Facusem greseala sa-i dau noaptea numarul de telefon. La Bucuresti, un timp am primit mesaje cu numarul 666, ba chiar si injuraturi de familion. La cele cu 666 raspundeam invariabil 2123, fiindca era usor de tastat. Dupa o saptamana n-am mai primit nimic. Se plictisise.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul