Apa de leac

CALENDAR GASTRONOMIC In prima saptamana a noului an, ritualurile arhaice cu valente magice au ca scop imbunarea divinitatilor protectoare. Ele trebuie sa le ofere oamenilor in continuare recolte bogate, sanatate si belsug. Zilele cuprinse intre 5 si 7 ianuarie sunt hotaratoare.

In prima saptamana a noului an, ritualurile arhaice cu valente magice au ca scop imbunarea divinitatilor protectoare. Ele trebuie sa le ofere oamenilor in continuare recolte bogate, sanatate si belsug. Zilele cuprinse intre 5 si 7 ianuarie sunt hotaratoare.

Atat este de importanta este prima zi, ajunul Bobotezei, incat se posteste. Chiar se considera ca acei care respecta cu strasnicie postul vor avea noroc tot anul. Norocos este si cel care sta treaz toata noaptea si vede cum se deschid cerurile. Aceluia ii va indeplini Dumnezeu o mare dorinta. Pentru ca vacile sa dea lapte mult, se asaza tarate pe masa si sub masa, iar apoi se pun in ieslea animalelor. Cei care doresc sa aiba animale mai multe in gospodarie plamadesc o turta in care pun si par de animale. Aceasta turta este data preotului atunci cand vine sa sfinteasca si casa, impreuna cu un fuior de canepa.

A doua zi, de Boboteaza, se indeparteaza toate spiritele rele prin actiunea purificatoare a apei. Se mai spune ca, atunci cand preotul arunca crucea in apa, toate spiritele rele ies din apa si fug care incotro. Nu e bine sa pui rufe la uscat, ca sa nu se ascunda dupa ele. Tot acum, tinerii merg din casa in casa cu Iordanitul. Ei stropesc oamenii cu apa sfintita pentru a-i feri de friguri tot anul, iar pe cei care poarta numele de Ion sau Ioana ii duc la garla sau la fantana, ca sa-i scalde. Gazdele care se simt mai puternice se lupta cu capetenia colindatorilor, despre care se spune ca este ajutata de Sfantul Ioan. In felul acesta, i se va transfera o parte din puterea sfantului. Se fac cruci din gheata, iar daca acestea incep sa se topeasca, e semn ca va fi un an cu belsug.

Ultima zi, cea a Sfantului Ioan, trebuie sa fie una in care sa domneasca veselia. Se spune ca asa cum te simti atunci, asa te vei simti tot anul. In plus, in popor se crede ca aceasta este ziua in care a fost creata lumea. Motiv de bucurie mai ales pentru femei. Ele se intalnesc in casa uneia dintre ele si petrec toata noaptea, adica "iordanesc". A doua zi, merg din casa in casa si-i stropesc cu apa pe cei care le ies in cale.

In noaptea de Sfantul Ion se "boteaza" pana si gerul. Exista credinta ca de acum frigul se inmoaie, iar vremea incepe sa se incalzeasca.

AGHEASMA

De Boboteaza se face agheasma care are puterea de a vindeca toate bolile. Primul lucru pe care-l fac oamenii, dupa ce se intorc de la biserica, este sa stropeasca cu apa sfanta casa, pentru a o proteja. Femeile carora le-au murit copiii, inainte de a fi botezati, merg si stropesc mormintele cu agheasma. Se spune ca, daca fac acest lucru sapte ani la rand, e ca si cum si-ar fi botezat copiii. Cu agheasma se stropesc vitele daca sunt bolnave, iar unii batrani spun ca este buna chiar si pentru pistrui. In unele zone se sfinteste apa si in alte zile din an: in lunea si vinerea de dupa Paste, in ziua Sfantului Trif sau pe 1 august. In mod exceptional, se poate face agheasma in casele unde au avut loc de curand multe nenorociri.

4-10 IANUARIE

Botezul Domnului 4 M Soborul Sfintilor 70 de Apostoli; Cuviosul Teoctist, egumenul de la Kucumia Sicheliei 5 J Sf. Mucenici Teopempt si Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Bobotezei - Post) 6 V (〠) Botezul Domnului - Dumnezeiasca Aratare (Boboteaza) 7 S (〠) Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului 8 D Cuviosii Gheorghe Hozevitul si Emilian Marturisitorul; Cuv. Domnica 9 L Sf. Mucenic Polieuct; Cuviosul Eustratie 10 M Sf. Grigorie, Episcopul Nisei; Cuv. Dometian; 〠) Sf. Cuvios Antipa de la Calapodesti