Cu mai multi ani in urma, cand metodele de contraceptie nu erau foarte cunoscute, se intampla adesea ca femeia sa ramana insarcinata si, din diverse motive, sa nu isi doreasca sa pastreze sarcina. In aceasta situatie, singura solutie o constituia avortul.

Medicul primar ginecolog Daniel Popescu, directorul Policlinicii "Serban Voda", arata ca in prezent cazurile in care femeile recurg la chiuretaj sunt mai putine si, cu toate acestea, deloc lipsite de riscuri. "Este o dovada de lipsa de informare atunci cand femeile apeleaza la avort. O persoana care este informata cu privire la ce inseamna un chiuretaj si ce riscuri presupune nu isi doreste acest tip de operatie pentru propriul corp", arata specialistul.

Complicatii

Chiuretajul este o interventie chirurgicala "in orb", pentru ca medicul ginecolog care realizeaza operatia nu vede in interiorul cavitatii uterine.
"De aceea, medicul nu isi poate da seama daca a chiuretat totul, motiv pentru care de multe ori se intampla sa mai ramana resturi ce pot duce la infectii. In varianta in care ginecologul vrea sa fie sigur ca nu lasa in interiorul cavitatii uterine ceva ce mai tarziu ar putea cauza suprainfectari sau sangerari, el va face un chiuretaj mai insistent, care cade in cealalta extrema. Prin acest tip de chiuretaj poate indeparta stratul mucos pana la cel muscular. Din aceasta cauza este posibil ca sa se lipeasca peretii uterului, ajungandu-se la o afectiune numita sinechie uterina", avertizeaza dr. Daniel Popescu. Aceasta afectiune face ca femeia sa nu mai aiba menstruatie si deci sa nu mai poata sa ramana insarcinata. In aceasta situatie, solutia este refacerea cavitatii uterine, care nu este insa o refacere in totalitate, femeia ramanand cu sechele.

Un alt risc pe care si-l asuma femeia care recurge la chiuretaj este ca uterul, care are o structura foarte moale si friabila, sa fie perforat cu chiureta, din neglijenta medicului. "Depinde foarte mult de experienta celui care efectueaza chiuretajul, pentru ca trebuie sa isi dea seama imediat daca a perforat uterul. In caz contrar, se poate ajunge la probleme si mai grave, cum ar fi extragerea anselor intestinale", atrage atentia medicul ginecolog.

Dupa operatie

De multe ori, dupa un avort apar probleme ce nu pot fi prevenite de medicul ginecolog: suprainfectarea sau introducerea unui germen in cavitatea uterina, pe tractul genital. "De asemenea, pot aparea infectii ce duc chiar la peritonita. Sau se poate altera peretele uterin, urmat de sangerare, care sa necesite extragerea de urgenta a uterului (histerectomie)", spune specialistul.

Chiar si in cadrul unui chiuretaj obisnuit, fara complicatii, medicul ginecolog indeparteaza cu ajutorul chiuretei un mic strat de fibra musculara, pentru a fi sigur ca nu raman resturi care ar putea provoca o infectie. Mai multe chiuretaje echivaleaza cu subtierea peretelui uterin. Iar riscul este ca urmatorul avort sa se soldeze cu o perforatie uterina sau cu imposibilitatea de a duce o sarcina la termen. "Uterul nu va mai fi la fel de puternic si exista posibilitatea sa se rupa in timpul sarcinii", explica medicul ginecolog.

Sfatul medicului Psihologul Stefania Nita, de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie din Bucuresti, spune ca, "indiferent daca decizia intreruperii de sarcina este luata sau nu de comun acord cu partenerul, este indicat ca, inainte de a pune in actiune hotararea, partenerii sa se adreseze unui psiholog, intr-o intalnire de cuplu sau individuala, pentru a discuta despre aceasta decizie. De cele mai multe ori, decizia unui avort se leaga de aspecte care tin de evolutia profesionala si de partea materiala. Din pacate insa, adultii trec cu vederea ca «tot ce-i mai bun» pentru copil consta de fapt in prezenta parintilor langa cel mic din punct de vedere afectiv. Intreruperea de sarcina se constituie intr-un eveniment traumatic profund pentru partener, pentru relatie, dar mai ales pentru femeie. Daca femeia se simte singura, abandonata, stigmatizata de cei apropiati (familie, partener), se poate ajunge chiar la un refuz psihologic al maternitatii. Acest refuz conduce la «sterilitatea psihica», in sensul ca, desi fiziologic femeia este apta pentru a avea copii, nu ramane insarcinata. Iar dupa ani si ani apare intrebarea: «Ce se intampla de nu raman insarcinata, desi analizele sunt bune si arata ca sunt fertila?». Este o «sterilitate psihica», prin care sufletul femeii se apara de repetarea experientei traumatice a avortului".

PREGATIRI. Doctorul Daniel Popescu atrage atentia femeilor care recurg la avort ca organismul trebuie pregatit dinainte pentru o astfel de interventie. "Este indicat ca femeia sa urmeze un mic tratament antiinflamator inainte de a veni la medic pentru chiuretaj. Deoarece, dupa operatie, toate procesele inflamatorii cronice, de genul anexitelor, bolilor inflamatorii pelvine, devin active", avertizeaza medicul ginecolog. De asemenea, este necesar ca femeia sa stie ca, in timpul interventiei, dar si dupa avort, se administreaza medicamente ce contracta uterul, pentru a se elimina toate resturile din cavitatea uterina si pentru a se inchide vasele de sange. METODA MEDICALA. In cazul in care in timpul sarcinii se fac analize in urma carora se constata ca exista malformatii, anomalii genetice, medicul ginecolog chiar recomanda intreruperea sarcinii. Acest tip de chiuretaj poarta numele de chiuretaj medical. MATERNITATE. Dr. Daniel Popescu recomanda ca avortul sa fie realizat in cadrul unei maternitati, pentru ca este indicat ca la acest tip de interventie sa asiste si un specialist in anestezie, care nu exista in cabinetele ginecologice particulare. "In cazul in care apar complicatii, femeii trebuie sa i se asigure oxigen, perfuzii etc. pentru a fi mentinuta in viata. Daca interventia se efectueaza intr-un cabinet ce nu indeplineste toate conditiile necesare unei interventii chirurgicale fara riscuri, poate fi pusa in pericol viata pacientei", arata specialistul.