Bataie pe banii comunitari

Franta si Germania pun in pericol viitorul Europei unite. Avantajele financiare ale Londrei sunt contestate la Paris, iar discutiile privind bugetul UE pentru 2007-2013 nu ies din impas. Tony Blair si Jacques Chirac negociaza de pe pozitii de forta.

Dupa respingerea Constitutiei in Franta si in Olanda si crearea unui puternic val al euroscepticismului, Uniunea Europeana se afla in fata unei noi crize generate de bugetul pentru perioada 2007-2013. Summit-ul de maine si vineri al liderilor Europei se anunta extrem de incordat, rumoare generata de refuzul Marii Britanii, cea care va prelua presedintia prin rotatie a UE, de a renunta la un avantaj financiar negociat inca din 1984 de fostul prim-ministru conservator Margaret Thatcher. "Doamna de Fier" a obtinut pentru Londra o suma anuala de 3 miliarde de lire sterline din pusculita comunitara drept compensatie, pentru faptul ca Marea Britanie nu beneficiaza decat de 2,5% din bugetul pentru subventii agricole, pe cand Franta primeste un sfert din acest buget.

DIFEREND. Premierul britanic, Tony Blair, si presedintele francez, Jacques Chirac, s-au intalnit, in apropierea Parisului, pentru a discuta in special despre viitorul Constitutiei Europene si gestionarea bugetului comunitar. Tensiunea intrevederii a fost generata de relatiile tot mai putin cordiale dintre cei doi lideri, dar mai ales de faptul ca Marea Britanie nu doreste sa renunte la avantajul financiar negociat acum mai bine de 20 de ani. Insistentele lui Jacques Chirac ca Londra sa renunte la acest rabat l-a determinat pe Blair sa afirme ca intalnirea a fost una "diplomatica, dar inchisa", care nu a fost urmata de declaratii oficiale. Anterior insa, Tony Blair a lansat un atac virulent la adresa Frantei, principala beneficiara a subventiilor agricole din bugetul european.

TURNEU. Primul-ministru britanic a sustinut cauza Londrei si in intalnirile avute cu premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, dar si cu cancelarul german, Gerhard Schröeder. Inalul oficial de la Berlin a cerut europenilor sa depaseasca egoismele nationale si sa nu puna si mai rau in pericol constructia Europei largite. Mai mult decat atat, Berlinul s-a declarat gata sa faca un compromis prin cresterea contributiei anuale la bugetul UE cu jumatate de miliard de euro. Luxemburgul, care mai detine doua saptamani presedintia Uniunii Europene, a cerut insistent ca la Consiliul European de joi si vineri sa se ajunga la un compromis acceptabil pentru toate partile.

DIFICULTATI. Dar, dincolo de rabatul britanic, liderii Europei trebuie sa depaseasca si alte obstacole, cum ar fi cererea Tarilor de Jos de a reduce contributiile nete la bugetul Europei si amenintarea unui veto al Italiei care se teme ca ar putea pierde ajutoarele financiare pentru zona defavorizata Mezzogiorno, din sud.

AVERTIZARI

Responsabilii europeni au cerut in mod oficial Romaniei sa accelereze reformele necesare aderarii prognozate pentru 1 ianuarie 2007, dupa ce au constatat ca Bucurestiul are restante serioase in mai multe domenii. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a carui tara detine presedintia prin rotatie a UE, a spus ca Romania trebuie sa respecte toate criteriile impuse si sa ia masuri de punere in practica a reformelor promise la Bruxelles. Dupa reuniunea Comitetului de Asociere, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a declarat ca domeniile-cheie in care Romania mai are multe de facut sunt justitia si lupta impotriva coruptiei. "Fiecare saptamana conteaza", a mai afirmat Ollie Rehn, care a spus ca probleme sunt si la capitolele concurenta, mediu si agricultura.