x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bucataria lui Dionisie

0
19 Apr 2005 - 00:00

  • de TUDOR CIRES
  • POPASURI MONAHALE
  • E ora pranzului. La Caldarusani tocmai s-a incheiat slujba de duminica si calugarii merg la trapeza, chemati de aromele mancarii pregatite de fratele Dionisie. Bucataria nu e prea mare pentru un inventar sumar: cuptor, mese, tacamuri, icoana Sfintei Treimi. Ajutat de maica Magdalena si de fratele Iulian, parintele a gatit astazi orez cu praz. E una dintre retetele care-i reuseste cel mai bine si pe care o gasim in "Cartea de bucate manastiresti" pe care cuviosul a scris-o anul trecut: se spala 2-3 fire de praz si se taie rondele, se dau 2 morcovi prin razatoare si se calesc in 100 ml de ulei impreuna cu prazul. Se adauga 6 linguri cu orez, se tine pe foc inca 5 minute, amestecandu-se bine, apoi se stinge cu apa si se lasa la foc mic. La sfarsit, se condimenteaza cu cateva boabe de piper, putin Delikat si cu marar tocat marunt: iata una din cele mai simple mancaruri manastiresti de post!... Il privesc pe fratele Dionisie cum trece, cu virtuozitate, prin gemuletul ce leaga trapeza de bucatarie, portie cu portie, miscandu-si nu numai mainile, ci si buzele, rugandu-se continuu, fara sa remarce prezenta noastra printre cazane si oale. Prazul cu orez a placut - dovada, farfuriile golite pana la ultimul bob -, dar nimeni n-a indraznit sa mai ceara o portie. "Calugarul - imi talcuieste, intr-un tarziu, fratele - trebuie sa presare putina cenusa deasupra mancarii" si sa nu se bucure de ea ca un gurmand. Nici sa nu-i simta gustul! Iar cand se ridica de la masa, inca sa-i fie foame, infranandu-se totusi de la a mai cere."

    De cand e Dionisie bucatar la Caldarusani? De sapte ani, dar el crede ca stie sa gateasca inca de cand a ramas fara parinti si a trebuit sa ia viata pe cont propriu. A facut scoala de muzica, scoala de ospatari, a pictat icoane pe lemn, totul pana in ziua cand si-a dat lucrurile lumesti de pomana si a plecat la manastire. Acum are 35 de ani si n-a mai fost de 3 ani acasa, la Ploiesti. E ceva inexplicabil, care-l opreste sa iasa dintre zidurile manastirii ridicate de Matei Basarab. Se simte rupt de lumea mirenilor si, de fiecare data cand isi vede rudele sau prietenii, e tulburat de greutatile lor si de neputinta de a-i ajuta altfel decat prin rugaciuni.

    Cum gateste? "Inainte de a ma apuca de treaba, dimineata, spun Psalmul 50, care e canonul meu, apoi iau blagoslovenie de la staret sau de la un parinte. Maica Magdalena vine mai devreme, aprinde focul si pregateste zarzavaturile. Eu am spor la gatit. La ora 9 pun varza, la 11 e gata! Nu mi s-a intamplat sa mi se arda mancarea. N-are cum." Ce-i mai umilitor pentru un bucatar? Sa faca mancare nefiarta. Sa-i crantane morcovul intre dinti... Dar parintelui staret ii place mancarea lui Dionsie? "Ei, niciodata staretul n-o sa aduca laude, pentru ca e greu sa gatesti dupa gustul fiecaruia. Cateodata, staretul ma-ntreaba: de ce-ai facut-o asa nesarata, parca toti am fi diabetici, sau imi spune: ai pus prea mult piper, la mine s-au nimerit cinci boabe! De fiecare data ma simt ca un copil cand vorbeste cu mine..."

    Ca si cum ne-ar fi auzit, parintele staret Lavrentie isi face aparitia, intarind acea convingere ca nimic din viata manastirii nu-i poate fi strain. Facem cunostinta si parintele ne marturiseste ca jumatate dintre calugarii de la Caldarusani stiu sa gateasca. Multi dintre ei tin post aspru si aceasta infranare e un secret individual. "Adesea, cand nu-i vedem la trapeza, monahii spun ca au primit pachete cu mancare de acasa, dar e clar ca se-nfraneaza, si cu asta nu te lauzi..." In afara posturilor, la Caldarusani e dezlegare la carne, insa calugarii ar fi gata s-o schimbe cu peste, daca manastirii i se va retroceda lacul din apropiere. Manastirea Caldarusani, crede parintele Lavrentie, e prea putin cunoscuta mirenilor. Oamenii nu stiu ca aici se afla particele din moastele unor sfinti din epoca romanica, precum si icoana dubla, ferecata in argint aurit, facatoare de minuni, a Maicii Domnului si a Sfantului Gheorghe. Muzeul, tezaurul, pinacoteca, biblioteca, tiparnita... Candva, Caldarusaniul era un mare centru de cultura monastica. Azi, doar un sprijin sustinut din partea Ministerului Culturii i-ar mai putea intoarce stralucirea de odinioara...

    "In buna traditie de a scrie carti la Caldarusani, iata ca si monahul Dionisie s-a-ndemnat sa scoata o carte de bucate manastiresti", ne spune cu blandete parintele staret, strecurandu-ne in maini un exemplar pe-a carui pagina de garda citim: "Cu blagoslovenie, pentru Jurnalul de bucatarie..."

    ICOANA DUBLA DE LA CALDARUSANI
    Icoana Maicii Domnului, adusa de la Manastirea Noul Neamt (azi, in Transnistria), e unica prin perfectiunea executiei, prin infatisarea, pe verso, a Sfantului Gheorghe tronand si prin minunile pe care le savarseste. A fost vanata de sovietici si a stat mult timp ascunsa intr-un perete la schitul Sitaru. Calugarii care stiau ascunzatoarea se rugau cu fata la perete, starnind mult timp mirarea oamenilor de rand. Dupa 1989, a fost revendicata de staretul Manastirii Noul Neamt, Doremidont, insa patriarhul Teoctist a spus asa: "Cand se va uni Basarabia cu Tara Mama, atunci icoana se va duce inapoi de unde a venit!". E clar ca orice icoana isi alege locul. Ca dovada, e faptul ca ea se simte foarte bine la Caldarusani. Oamenii care au fost ajutati de Maica Domnului revin si depun o ofranda, de regula, o bijuterie. Aceste bijuterii sunt inregistrate si expuse pe vesmintele icoanei. Orice icoana se pazeste. De teama ca Maica Domnului Facatoare de minuni sa nu fie furata, multa vreme calugarii de la Caldarusani au tainuit existenta ei.

    BORS CALUGARESC
  • Ingrediente: un kg de varza, 150 gr urda, 3 cepe mijlocii, 3 ardei grasi, un morcov, 3 rosii, 100 ml ulei, bors, sare, o legatura de leustean

    Preparare: Ceapa si ardeiul se toaca si se calesc cu ulei impreuna cu morcovul ras. Cand sunt patrunse, se adauga varza tocata si se stinge cu un litru de apa. Se fierb 30 de minute, apoi se adauga rosiile felii, urda maruntita si borsul. Sare, dupa gust. Se mai lasa pe foc 15-20 de minute, apoi se adauga leustean tocat. In post, se prepara fara urda.

    PILAF
  • Ingrediente: 10 linguri cu orez, 60 ml ulei, doua cepe, un morcov, un ardei gras, 3 dovlecei, sare, piper, verdeata, 3 rosii
  • Preparare: Legumele se taie si se calesc in ulei incins. Se sting cu putina apa, se adauga rosiile si se mai lasa pe foc 10 minute. Se pune orezul si se lasa pe foc 3 minute, amestecandu-se continuu. Se toarna apa si se fierbe la foc mic. Cand e gata, se condimenteaza si se adauga verdeata tocata .
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   icoana,   caldarusani

    Serviciul de email marketing furnizat de