Cina la romani

Masa cea mai copioasa la romani era masa de seara. Originar se chema vesperna. In principiu ea avea loc spre seara, in functie de conditiile sociale ale oamenilor, dar si de ocupatiile lor.

In primele secole ale republicii, cena consta, de obicei, dintr-o fiertura de cereale, care era un aliment de baza, legume verzi sau uscate, ceapa, usturoi, peste sarat, fructe, branza. Numai in zilele de sarbatoare se consuma carne, din animalele aduse jertfa pe altarul zeilor.

La inceput masa de seara se lua de catre toata familia in atrium (curtea interioara), in jurul vetrei. Doar stapanul familiei avea dreptul sa stea culcat pe un pat, sotia sedea la picioarele sale, iar copiii stateau in jurul acestui pat. Sclavii mancau in aceeasi incapere, dar la o masa separata, sezand pe o banca de lemn. Mai tarziu, cei instariti si-au amenajat sali speciale pentru a lua masa, in functie de anotimpuri. Astfel, iarna masa era servita in triclinium (sufragerie, cu trei divanuri), la parter, iar vara - la etaj sau in gradina, sub cerul liber sau sub bolta vitei-de-vie. Care era mobilierul unde se servea cena? O masa patrata, asezata in mijlocul incaperii, in jurul ei cu trei paturi, in forma de potcoava. O latura era lasata libera pentru servirea mancarurilor. De remarcat ca fiecare din cele trei paturi avea un nume si o ierarhie stabilite de eticheta timpului. Nu se ocupau la voia intamplarii. Patul din mijloc era socotit de prim rang si aici se asezau oaspetii cei mai de seama. Si pentru fiecare din cele trei locuri de pe un pat exista o ierarhie. Locul de cinste era considerat cel din stanga. Cu timpul, masa patrata a fost inlocuita cu o masa rotunda sau ovala. Aceasta a impus schimbarea paturilor si a locurilor de onoare. Initial masa nu era acoperita, mancarurile punandu-se direct pe blatul de lemn. Se foloseau insa servetelele de masa (mappae) pentru ca oaspetii sa-si stearga mainile. Cu timpul insa a aparut fata de masa (mantele), care era din stofa grea, bogat ornamentata cu diverse broderii. Ca vesela, la masa, se intrebuintau farfurii (patinae, patellae), la inceput de lemn, apoi de argint, pentru bauturi cupe, iar ca tacamuri - linguri (cochlearia, ligulae), de diferite forme. Cutitul si furculita (una mai mare) se utilizau doar la bucatarie. De asemenea, de pe masa nu lipseau solnita (salinum), de regula din argint si un vas cu otet (acetabulum).

RETETE DE IERI...

SARDEA CU SOS Se gateste sardeaua si se dezoseaza. Se piseaza piper impreuna cu leustean, cimbru, maghiran, virnant, o curmala mare si miere. Sosul se garniseste in sosiera cu oua taiate. Putin vin, otet, vin fiert si ulei verde. "De re coqvinaria",de Apicius PESTI IN SOS DE VIN Se spala pestii doriti in stare cruda si se asaza intr-o oala; se adauga ulei, vin, legaturi de praz, coriandru si se gateste. Se piseaza piper, maghiran, leustean impreuna cu legaturile puse pe foc, se piseaza si se varsa peste compozitia din cratita. Se leaga. Dupa ce s-a prins bine, se serveste presarat cu piper. "De re coqvinaria",de Apicius