x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Condimente pe masa nuntii

Condimente pe masa nuntii

17 Ian 2005   •   00:00

CULTURA SI PIPER

MONICA ANDRONESCU

Trupa Teatrului Bulandra in spectacolul "Casatoria" dupa N. Gogol, in regia lui Yuriy Kordonskiy
Niciunde nu pare mai incarcata de adevar afirmatia ca "in spatele oricarei comedii se ascunde o tragedie" ca in spatiul spiritualitatii ruse. Nicaieri in alta parte comedia nu-ti lasa gustul atat de amar al nefericirii ascunse sub masca rasului. Tocmai de aceea pariul cu un text precum "Casatoria" lui Gogol este greu de castigat. Si ar fi prea simplu sa afirmam ca Yuriy Kordonskiy l-a castigat cu asupra de masura prin montarea de la Teatrul Bulandra, numai pentru ca vine el insusi din spatiul spiritualitatii ruse. Spectacolul de la Sala Izvor este o opera de arta, este o mica bijuterie care nu numai ca merita, dar trebuie sa fie expusa, ca un fel de lectie pretioasa despre cum se monteaza o comedie intr-o lume in care umorul este confundat prea des cu kitsch-ul. Construit simetric, spectacolul incepe si se sfarseste intr-un registru pe care l-am putea numi "al rasu-plansului", scena de inceput cu ritualul ortodox al casatoriei, din care lipseste insa mirele, si scena finala cu masa unei nunti ratate, de la care mirele a fugit pe fereastra, fiind concepute ca niste paranteze intre care isi afla locul toata comedia existentei umane. O fata isi cauta sot. Si cinci barbati vor s-o ia de nevasta. Un petitor si-o petitoare care-si disputa rolurile. Tiparul este de departe cel al unei comedii clasice. Kordonskiy reuseste insa ceva extraordinar: afla cheia catre modern, fara sa ucida nimic din gustul epocii. Scena in care cei cinci pretendenti intra in scena, fiecare cantand la un alt instrument, dar pastrand acelasi ritm, este construita magistral, creand senzatia unui minunat fel de mancare, la al carui gust isi aduce aportul fiecare, pentru ca in final sa-i fie oferit tinerei domnisoare, care se vede pusa in situatia ingrata de a renunta la patru arome diferite si a alege doar una. Comparatia cu un fel de mancare nu este gratuita, intrucat aici totul tinde catre masa festiva a nuntii, care in final se va dovedi lipsita de sens. Din punct de vedere al interpretarii actoricesti, spectacolul nu poate fi situat iarasi decat in sfera superlativelor. De la Mariana Mihut sau Razvan Vasilescu la Doru Ana, Victor Rebengiuc sau Marius Chivu, de la Irina Petrescu si Ana-Ioana Macaria la Ionel Mihailescu sau Serban Pavlu, nu merita nimeni lasat in afara. Dar cu adevarat remarcabila este interpretarea Andreei Bibiri si a lui Cornel Scripcaru. Datorita lor am plecat din nou de la Bulandra cu sentimentul ca atat timp cat exista oameni care fac teatru in acest fel, Teatrul nu va muri...

"Femeia se simte fericita si socoate ca a atins tot ce-si poate dori daca a izbutit sa vrajeasca un barbat"
Lev Tolstoi - scriitor rus

INGREDIENT: TEMPERA
Click pentru a mari imaginea
Cerb de Thomas Bewick
Gravura in lemn vertical si-a consolidat aparitia o data cu inovatiile tehnice indraznete ale marelui gravor englez Thomas Bewick (1753-1828). Fara el se poate spune ca xilogravura ar fi disparut cu totul. Mai intai el a propus inlocuirea lemnului taiat longitudinal cu cel taiat transversal, instrumentul gravorului miscandu-se astfel cu mai mare usurinta. Apoi, Thomas Bewick a mai propus inlocuirea cutitelor cu care placa era gravata cu diferite instrumente, ale caror forme faceau posibila obtinerea unei linii albe pe placa printr-o singura miscare pe lemn a instrumentului respectiv. Folosirea liniei albe, a petei de negru compact si a punctelor albe a dus la multiple efecte tonale. Efecte care s-au facut remarcate si in lucrarea "Cerb" a lui Thomas Bewick. Cat despre semnificatia cerbului?! Acesta a fost deseori asemuit cu arborele vietii datorita coarnelor care se reinnoiesc periodic. Simbol al fecunditatii, cerbul a devenit in timp si simbol al ritmurilor cresterii si al renasterilor. Aceste valente au fost recunoscute in multe dintre decoratiile crestine, cele musulmane si cele din cultura maya a Americii latine... (Viorica Romascu)

×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul