x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Corul Madrigal, la ceas aniversar

Corul Madrigal, la ceas aniversar

de Luminita Ciobanu    |    13 Apr 2008   •   00:00
Corul Madrigal, la ceas aniversar

45 de ani de muzică, şi nu orice fel de muzică. Nu orice fel de sunet. Ci o desăvîrşită artă a dialogului cu oamenii prin intermediul construcţiei sunetului şi al interpretării corale sub privirea şi gestul magic al maestrului Marin Constantin.

45 de ani de muzică, şi nu orice fel de muzică. Nu orice fel de sunet. Ci o desăvîrşită artă a dialogului cu oamenii prin intermediul construcţiei sunetului şi al interpretării corale sub privirea şi gestul magic al maestrului Marin Constantin.

 

 

Corala Madrigal creează o artă. Arta de a exprima sentimente şi idei într-un mod fascinant: alto, sopran, tenor, bass. Care este  cheia succesului? Un “buchet” de voci de excepţie şi un mare dirijor, Marin Constantin, în al cărui suflet şi-a făcut sălaş Corul Naţional de Cameră  Madrigal, pe care l-a înfiinţat în primăvara anului 1963, la 11 aprilie. De atunci, Madrigalul a devenit un miracol artistic, aflat pe cea mai înaltă  treaptă a artei corale contemporane. În momentul în care se află  pe scenă, madrigaliştii, suflete îngemănate, sînt ca o singură fiinţă. Pentru că  Madrigalul nu cere doar voci de excepţie, ci, după cum mărturiseşte maestrul Marin Constantin, “presupune folosirea esenţei vocal-timbrale şi renunţarea, în favoarea sonorităţii de ansamblu, la cultul specificului individual al vocii. Contează  ceea ce-i aseamănă pe corişti din punct de vedere sonor, vocal-timbral şi nu ceea ce-i deosebeşte. E o supunere absolută la idee. Totul, prin toţi. O ureche exersată  sesizează, în timpul concertului, şi cel mai fin fîşîit al vocii. Dacă  perfecţiunea ansamblului se vădeşte în raportarea desăvîrşită la idee, această  tentativă spre perfecţiune eşuează la cea mai neînsemnată  abatere. Absolutul este absolut. Miimea de secundă, miimea de gram, fărîma de milimetru care te desparte de absolut e tragică. Aproape că  restul nu mai are valoare. Ca să  putem fi un ansamblu de 40 de oameni înfierbîntaţi de iscodirea perfecţiunii, trebuie să  ne cunoaştem foarte bine. Pe urmă, truda, ca să  nu pierzi secunda şi sunetul perfec-ţiunii. Să  fie lumea fericită, o clipă, ascultîndu-te. Acesta e succesul: să fie alţii fericiţi, datorită ţie”.

 

 

Primul disc  al Corului Madrigal a fost înregistrat în 1964. Au urmat zeci de albume antologice. 35 de CD-uri au fost înregistrate în ţară  iar 10 astfel de albume, peste hotare. La acestea se adaugă  alte 5 casete audio precum şi 20 de discuri la care se adaugă tratatul de interpretare imprimat pe 10 discuri privind “arta construcţiei şi interpretării vocale”, subiect al tezei de doctorat elaborată de maestrul Marin Constantin. Pe fiecare disc se regă seşte, mărturie, oglinda desăvîrşirii tehnicii în  momente din evoluţia corului.

“Dintre toate instrumentele, vocea îmi pare minunea cea mai mare care ni se dăruieşte. Dintre toate ansamblurile, corul poate deveni, în mare, aceeaşi minune care ni se dăruieşte. Acel sunet – suflet care animă vocea, te pătrunde mai tainic decît orice altă  vibraţie emotivă  devenită artă. Poate şi din această cauză am căutat, în drumul spre inima Madrigalului, să-i descopăr... inimile. Adică  pe acei purtători de inimi, oameni care cîntă, care şi-au trăit o mare parte din viaţă  în miezul ei, în truda de a transforma visul în realitate. Şi de a ni-l dărui nouă, o dată cu sunetul – suflet al lor”, apreciază  muzicologul Grigore Constantinescu în volumul “Madrigal sau Magia Sunetelor”.

Succes unanim. “Prin munca fără  preget dedicată asimilării partiturii şi cizelării emisiunii vocale, muncă  organizată riguros şi dusă  pînă  la transfigurare, Madrigalul este în acest sens o şcoală  de canto (...) Madrigalul  nu este un meteor ivit din senin, ci împlinirea unei stră lucite tradiţii vocale româneşti – cea mai veche şi valoroasă  formă  de exprimare din istoria muzicii culte – aşezată  pe o treaptă superioară de însemnă tate universală. Dovadă, succesele de pretutindeni ale acestui cor, unul dintre puţinele ansambluri contemporane care au cucerit o recunoaştere unanimă”, preciza prestigiosul muzicolog Iosif Sava în lucrarea “Constelaţia Madrigal”.

×
Subiecte în articol: spectator madrigal