x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Diabetul nu se vede, dar ucide

0
11 Oct 2005 - 00:00
INTERVIU
Profesorul doctor Carmen Ginghina, sef de sectie in cadrul Institutului de Boli Cardiovascualre "C.C. Iliescu", ne prezinta studiul international FIELD (Fenofibrate Intervention and Event Lowering in Diabetes). Oficial, rezultatele acestui studiu vor fi anuntate in luna noiembrie. Ele sunt remarcabile atat pentru specialisti, cat si pentru populatie. Deoarece studiul ofera date noi privind medicatia in reducerea riscului cardiovascular la pacientii diabetici, ceea ce este extrem de important in conditiile in care se vorbeste despre o veritabila "epidemie de diabet". Diabetul zaharat ajunge sa intereseze o foarte mare parte a populatiei. In mediu cardiologic, numarul diabeticilor este enorm: 40% dintre pacienti. Proportie absolut ingrozitoare. In tarile dezvoltate, proportia este alarmanta, dar din pacate si la noi proportia diabeticilor este in crestere.

Jurnalul National: Care este "geneza" acestui amplu studiu?
Carmen Ginghina: Spectrul bolilor cardiace s-a schimbat foarte mult. Daca in urma cu ani buni, bolile reumatismale dominau scena, acum fara nici o indoiala bolile degenerative, de tip aterosclerotic, sunt dominante in tabloul clinic. Ca doctor practician si ca dascal m-am confruntat cu o schimbare de unghiuri si de aparitia unor entitati noi. Unele dintre acestea sunt bolile metabolice si cred ca diabetul zaharat este printre primele. In sensul ca au crescut enorm frecventa si complicatiile, facand ca diabetul sa ocupe un loc in top ca patologie. A aparut si asa-zisul sindrom metabolic, care este o combinatie de situatii in care intra si tulburarea de glicoreglare, combinatie foarte frecventa la ora actuala, care a polarizat atentia cardiologilor. Pe acest fond, studiul FIELD se adreseaza unei anumite grupari de bolnavi. Desi este centrat pe bolnavii diabetici, bolnavii cu sindrom metabolic cu un profil de lipide asemanator sunt inclusi in acest studiu cel putin ca un subgrup. Studiul este esential si din punct de vedere social, numarul suferinzilor de diabet si cu sindromul metabolic fiind foarte mare, iar evolutia lor mult mai putin buna.

Cu burtica si sedentari

De fapt, care este profilul adultului intalnit in mod curent pe strada si care intra in sfera de interes a acestui studiu?
Azi, pe o strada cu multi adulti, observam ca majoritatea au burtica, nu mai reusesc sa se inchida la haina, sunt sedentari, cu hipertensiune, cu tulburari de glicoreglare. Daca le mai facem si un profil lipidic, depistam si tulburari lipidice. Este o mare parte a populatiei care are nevoie de o atentie medicala speciala.

Cum s-a ajuns la acest studiu?
Cred ca sunt mai multe aspecte. Intai, ideea ca ar trebui investigate persoanele care prezinta boli cardiovasculare. Apoi este ideea ca anumite medicamente au fost studiate foarte mult – cum ar fi statinele – , comparativ cu fibratii. Si in sfarsit ideea ca si modul de actiune a medicamentelor a inceput sa fie nuantat si, de pilda, acum, pentru fibrati exista mai multe cunostinte legate de spectrul lor mult mai mare de actiune.

Riguros stiintific

De fapt, in ce consta acest studiu?
Acest studiu cuprinde o populatie foarte mare: aproximativ 10.000 de subiecti, care sunt urmariti 5 ani. Sunt persoane intre 50 si 75 de ani, populatie inca activa, la care bolile degenerative se manifesta foarte pregnant. Urmarirea pe 5 ani este una de tip total, in mai multe etape.

Este un studiu extrem de riguros stiintific, controlat placebo, dublu orb: nici bolnavul, nici medicul nu stie ce administreaza. Este un studiu multicentric: sunt cooptate 63 de centre din Australia, Noua Zeelanda si Finlanda.

Care sunt obiectivele studiului?
In principal, studiul urmareste aparitia – ca numar – a primului infarct nonfatal si a decesului de cauza ischemica. Este un obiectiv major, infarctul fiind o entitate fara drept de apel, iar mortalitatea de cauza ischemica la fel. Se mai urmaresc evenimente cardiace majore. Insuficienta cardiaca, angina instabila sunt asemenea evenimente care fac parte din obiectivele secundare ale studiului. La acestea se mai adauga accidentul vascular cerebral, indiferent de tipul lui, hemoragic sau nonhemoragic, mortalitatea totala, decesele si evenimentele cardiace totale cumulate. Aceste cauze secundare definesc foarte bine populatia respectiva. De fapt, studiul urmareste omul in complexitatea lui. Studiu mai are si obiective tertiare, constand in necesitatea amputatiilor vasculare sau neuropatice, o situatie dramatica si, din nefericire, nu foarte rara la diabetici.

Cum s-au ales subiectii?
Sunt diabetici de tip 2, forma cea mai frecventa de diabet la ora actuala. Este numitul diabet al maturului, cu o amputare vasculara foarte frecventa. Studiul isi propune sa modifice acestor pacienti toate caracteristicile, dar mai ales aspectul lipidic.

Medicatie

Este vorba de o noua medicatie?
Nu neaparat noua, ci de o abordare noua, care poate schimba fundamental raspunsul la medicatie al acestor bolnavi. Or, in conditiile in care ei de regula au dislipidemie, riscul evenimentelor cardiovasculare va scadea foarte mult.

Este un tip de dislipidemie numita aterogena, care are o agresivitate foarte mare, provoaca ateroscleroza si care combina aproximativ trei elemente: o crestere a trigliceridelor, o scadere a HDL colesterolului (colesterolul cu densitate inalta, de obicei protector) si o crestere a LDL (colesterol in formatul mic si dens, extrem de patogenic, "rau"). Aceste trei elemente ar trebui influentate prin fibratul administrat, in sensul ca se reduc trigliceridele, creste HDL si scade LDL.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   studiu,   studiul

Serviciul de email marketing furnizat de