Dulceata de soc

Cand, prin 1918, vizita Manastirea Ratesti, Nicolae Iorga admira casutele-chilii ale celor 60 de maicute, scriind ca, in locul acesta, se simte "ca intr-o statie de aer". Cand, prin 1918, vizita Manastirea Ratesti, Nicolae Iorga admira casutele-chilii ale celor 60 de maicute, scriind ca, in locul acesta, se simte "ca intr-o statie de aer": oaspetii se vedeau mai mult decat surorile, iar unele locuinte ii pareau niste vile in stil nou. Privind astazi interiorul manastirii, pare ca si dupa 100 de ani nu s-a schimbat nimic. Descrierea lui Iorga se potriveste, iar senzatia de pace si gandul ca ochiul lui Dumnezeu vegheaza imprejmuirea monastica sunt atotcuprinzatoare. Pe maica-stareta o intalnim la iesirea din biserica mare cu hramul Sfintei Treimi si al Sfantului Dumitru, unde tocmai s-a terminat slujba de vecernie. Ne pofteste in arhondaric si ne trateaza cu dulceata de visine si apa proaspata. "Faceti dulceata la manastire?", intrebam. Desigur, dulceata e o specialitate pentru aceste maicute care traiesc in randuiala de chinovie, adica au fiecare o casuta data de manastire, unde isi duc viata singure ("de sine") sau cu o sora-ucenica. Maica stareta Marina Rosu ne indeamna s-o cunoastem si pe maica Domitiana, care, in bucatarie, tocmai culegea boabele coapte de pe un manunchi bogat de soc. Ne grabim sa luam, mai intai, reteta de dulceata: "La sase cani de boabe de soc se pune un kilogram de zahar. Spalam si alegem bobitele, le punem cu zaharul si o jumatate de lingura de sare de lamaie. Le lasam putin sa zemuiasca si le punem la fiert. In 20 de minute, dupa ce a dat in clocot, dulceata e gata! Secretul reusitei e ca, fierband-o mai repede, la foc mare, nu-si pierde vitaminele. Trebuie sa stai insa langa ea, sa nu se prinda".

Ce dulceturi mai face maica Domitiana? De nuci verzi si de capsuni. "Am fost mai multi ani la Manastirea Sfintei Cruci din Oradea. Acolo, cand am vrut sa fac dulceata de capsuni, o maica imi spune: "Ai sa vezi tu capsuni intregi..." Zic: " Uite, am sa-ti dovedesc. O sa vedem si o sa vezi capsuni intregi!"... La capsunile astea, secretul e sarea de lamaie, pusa chiar de la inceput, ca sa ramana fructul intreg. Am facut si dulceata de cirese amare. Retete? "Sunt mai multe. Dulceata de cirese amare se face cu nuca uscata, putin prajita, tocata marunt. Dupa ce se leaga dulceata, se pune nuca deasupra. O amesteci numai cand servesti la masa". Maica Domitiana se afla in Manastirea Ratesti de sase luni. E de loc din Targu Ocna si a avut o experienta trista, la 15 ani, cand a vrut sa se calugareasca, dar Manastirea Magura, de care se atasase, a fost dinamitata. "Daca soarta a fost sa fie, m-am intors, chiar si dupa 37 de ani, la manastire. Intre timp, am lucrat la Busteni, la cantina Fabricii de hartie. Bucataria mi-a prins foarte bine in viata". Acum, maica Domitiana e vegetariana si nu mananca nici peste. "Pana a merge la manastire, aveam niste noduli sub piele. Dupa ce am renuntat la carne, nodulii mi-au disparut si m-am insanatosit, ca prin minune!"...

Ne intoarcem in arhondaric, unde o revedem pe maica stareta insotita de bibliotecara manastirii, sora Amalia. "Aveti carti vechi de bucate?", ne interesam. Nu, manastirea nu are decat carti de rugaciune. Dar maica Amalia, care nu prea demult a parasit obiceiurile lumesti, ne aminteste ca Vasile Voiculescu, originar din Parscov (Buzau), a scris despre Ratesti note de calatorie. Gasim repede volumul, din care citam copios: "Ratesti. De aici, o panorama nemasurata se desfasoara ochilor; pana si cel mai putin rafinat dintre noi simte poezia imensitatii, a nesfarsitului, care se pierde departe, dupa dealurile albastre. Ce vor fi simtind sarmanele calugarite cand privesc de aici departarile de taina pentru ele, departarile pline de farmec ce le atrag necontenit? Iar noi, obositi de atata zadarnicie si gol, de atata fuga a orizonturilor, privim cu pizma schitul pasnic ce doarme strans ca un catun, la picioarele noastre. Ah! Vesnica nazuinta spre necunoscut si nepretuirea bunurilor ce avem!..." Continuam sa stam de vorba cu sora Amalia, cea rusinoasa ca un copil. Se mandreste cu Icoana Maicii Domnului care aduce ploaia si ne spune ca la Ratesti s-au facut multe procesiuni la vreme de seceta, cele mai multe incheiate cu ploi binefacatoare. O intrebam ce carte ii place mai mult si ne indica o Evanghelie din 1821, cu miniaturi. Dintre picturi, alege icoana lui Iisus Hristos Binecuvantand si icoana Maicii Domnului cu Pruncul, "adusa tocmai de la Muntele Athos". "Au venit multi reporteri si-am stat de vorba cu ei ; m-au si fotografiat, dar va rog sa nu apara poza mea in revista, pentru ca nu tin la desertaciunile astea!..."

Mainile maicii Domitiana sunt albe si bune. Acum, ea gateste mai mult pentru surorile in varsta. Ratestiul a imbatranit in anii din urma, din 70 de maicute, doua treimi avand varsta inaintata. "Tineretul nu se mai indeamna la calugarie; viata la noi e grea", spune maicuta

ISTORII LA RATESTI Cea mai veche carte din muzeu este un Tetraevangheliar din secolul al XVIII-lea. "Detinem si picturi de valoare, pentru ca Nicolae Teodorescu si nepotul sau, Gheorghe Tatarescu, au zugravit biserica manastirii", spune sora Amalia. Un tablou il infatiseaza pe domnitorul Carol I intrand in Manastirea Ratesti, la 1867. De altfel, locasul a fost vizitat si de Mihai Viteazul. Manualele de istorie scriu ca "la 4 km mai sus de Berca, la Ratesti, in 1600, ostile lui Mihai Viteazu conduse de capitanul Baba Novac au obtinut victoria in fata armatei tocmita de polonezi".

CASTRAVETI IN OTET Castraveciorii se oparesc inainte cu sare, se asaza frumos in borcane si se adauga un pic de conservant sau aspirina, ca sa ramana tari. Pe urma, fierbem otetul dupa gust (eu pun asa: la un litru de apa, un sfert de litru de otet, o lingura cu zahar, o lingura cu sare). Cand clocoteste, pun un cutit sub borcan ca sa nu se sparga si torn zeama peste castraveciori. Sigilez borcanul cu celofan, dar si cu un capac pe deasupra, ca sa fiu sigura ca nu se rasufla. Remarca: Nu stiu ce se intampla cu castravetii de acum; probabil ca, din cauza poluarii atmosferice, daca nu-i oparesti, nu se mentin tari..." TOCANA MANASTIREASCA Curatam dovleceii cruzi, ii taiem felioare, ii prajim usor pana se rumenesc. Prajim ceapa separat cu rondele de morcovi, la fel - ardeii, rosiile. Punem apa si lasam sa fiarba. Cand e gata, punem dovleceii. Tocam marar si patrunjel si presaram deasupra.