x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Ediţia din 2009 a Salonului de Mobilă de la Milano

Ediţia din 2009 a Salonului de Mobilă de la Milano

de Georgiana Teodorescu    |    Otilia Vintilă-Bolchiş    |    23 Mai 2009   •   00:00
Ediţia din 2009 a Salonului de Mobilă de la Milano
Sursa foto: DAMIEN MEYER /AFP PHOTO/ MEDIAFAX

Cea de-a 48-a ediţie a celui mai aşteptat eveniment dedicat mobilei şi accesoriilor funcţionale şi decorative pentru amenajarea casei, fie că este vorba de exterior sau interior şi-a închis de curând porţile.

Lesne de prevăzut faptul că întrebarea ce a stat pe buzele tuturor celor interesaţi expoziţie (fie ei formatori de opinie, dornici de a transmite publicului larg realităţile pieţei de amenajări interioare sau persoane interesate strict de mediul de bussiness dedicat) a fost: "cum vor răspunde producătorii şi designerii, crizei mondiale ce a cuprins economia mondială?"

ŞI PRAGMATISM, ŞI VISARE
O impresie de ansamblu e că nu a existat nici un semn care să demonstreze că valul de criză a condus către scăderea ca şi calitate a energiilor creatoare. Dacă ceva s-a întâmplat în sensul influenţei fenomenului de criză, atunci se poate vorbi despre o altă pistă pe care producătorii au apucat-o, una care implică o mult mai mare conştientizare asupra poziţiilor pe care le au de îndeplinit în cadrul noii realităţi şi anume dificultatea în exprimare la nivel economic.

Încercând să se adapteze la această situaţie de fapt, unii dintre designeri şi unele dintre firmele producătoare de mobilă au luat-o pe calea pragmatismului, în sensul găsirii unei relaţii foarte bine balansate între obiect şi costul lui din prisma cerinţelor exprimate de consumator. Alţi participanţi la această piaţă şi-au găsit refugiul în visare, cu corespondenţă directă în crearea de "valoare rară", de produse cu caracter unic. Amândouă abordările au adus roade interesante.

TENDINŢE EXPRIMATE
În termeni de trend, prima abordare, a adus odată cu ea o neaşteptată "reîntoarcere către minimalism" care a mai temperat explozia decorativă ce s-a resimţit în anii trecuţi. Menţionăm că la acest capitol, sunt două nume de referinţă, doi maeştri de necontestat ai minimalismului şi anume englezul Jasper Morrison şi japonezul Naoto Fukasawa.

Pentru că funcţionalitatea şi minimalismul în exprimare sunt caracteristici ale designului nordic, este de aşteptat ca prezenţa lui pe sectorul de mobilă să fie una revitalizată. 

 

Formele simplificate şi adesea reducerea dimensională sunt alte particularităţi. Manifestarea referinţelor culturale, sau mai degrabă manifestarea unui mecanism prin care memoria istorică este redescoperită, absorbită şi reinterpretată, reprezintă altă tendinţă remarcată. 

Trei exemple notabile sunt elocvente anume: sofaua capitonată proiectată pentru Driade, de designerul Giuseppe Chigiotti, rescriind stilul vienez de început de secol, şi pe cel care a fost renumitul arhitect Josef Hoffmann; apoi Rodolfo Dordoni a prezentat o colecţie de scaune confecţionate din lemn pentru Roda, pe care le foloseşte în legătură cu lecţia de design a anilor '50 oferită de Finn Juhl şi ultimul exemplu este acela al lui Christophe Pillet, cu scaunul său pentru Offecct, ce reia designul prezentat în anii '70 de Eero Aarnio.

Cealaltă reacţie la unda economică de şoc, vede designul de mobilier ca fiind aproape de lumea artei, de lumea naturii, de lumea modei, imaginând oamenii şi obiectele într-o dimensiune ca de vis, ca un refugiu de la o nu foarte fericită realitate.

Farm-style-ul după cum a prezis şi Lee Edelkoort este alt trend indiscutabil, trend care se foloseşte de fibrele naturale, de inspiraţie din sectorul de grădinărit şi din cel al geologiei. Odată cu inspiraţia rurală reînvie inevitabil şi lemnul. Poate să fie scobit şi cioplit, sau valorizat prin prisma contorsiunilor sofisticate ale componentelor sale solide.

Este de asemenea utilizat în declinări stilistice precum: stilul nordic, stilul vintage, sau cel exotic ca să nu-i spunem etnic. Avem iată, un alt trend emergent. Designerii de astăzi au luat aminte la arta primitivă şi la Africa în particular. Există o îndreptare semnificativă către meşteşugit, către lucrul manual, pe fondul unei polemici între producţia industrială, de serie şi producţia de unicate.

RESPIRÂND DESIGN
Dar pentru a rupe ritmul, de la an la an fenomenul de socializare în contextul inovaţiei în artă şi design se întinde din ce în ce mai mult pe străzile oraşului. Astfel, Zona Tortona (o parte din centrul oraşului) a găzduit o serie de evenimente de avangardă întru totul speciale. Chiar unii dintre cei mai mari producători de mobilă au ales să-şi prezinte noutăţile aici, lipsind cu desăvârşire din pavilioanele târgului.

×