Cum i se va schimba viata Catincai Amaricai din Satu Nou, comuna Belcesti, dupa ce Romania va fi parte din Uniunea Europeana? "Sa vedem ce-o fi cu pensiile", zice femeia, care, in cei 74 de ani pe care ii are, a trecut si prin razboi, si prin comunism, si prin democratie. Cu putin noroc, din 2007, va capata si statutul de cetatean european.
PRIORITATI. "O sa fie bine", spune batrana, care da crezare vorbelor nepotului ei de 17 ani, elev la Liceul CFR de la Iasi. Cu el ce s-a mai sfatuit in privinta viitorului pe care-l va avea ea ca romanca in UE. Cele doua vecine cu care sta de vorba la poarta, seara de seara, nici n-au habar ce inseamna aderarea. Femeile n-au nici televizor. "Bine ca ne-a ferit Dumnezeu de inundatii, ca mare nenorocire au facut ploile astea prin alte parti, maica", mi-au raspuns cand le-am intrebat cate una-alta despre Uniune si acquis.
IN TERMENI COMUNITARI. Gospodarii de subzistenta, ecoeticheta, crotalii din plastic sunt termeni pe care nu-i inteleg nici multi romani care au mai citit cat de cat despre acquis-ul comunitar in domeniul agricol. Pe limba tuturor, gospodariile de subzistenta sunt acelea care produc exclusiv pentru consum propriu si nu intra sub incidenta recomandarilor Politicii Agricole Comune, ecoeticheta este eticheta care garanteaza ca produsul pe care este aplicata este unul ecologic, iar crotaliile sunt acei "cercei" din plastic pe care sunt notate prin coduri de cifre data nasterii animalului, informatii despre parintii acestuia ori despre proprietar si altele.
Procedura de identificare si inregistrare sunt obligatorii pentru orice vaca, taur, porc si oaie de pe teritoriul Romaniei, iar codul de pe crotalie va corespunde codului de bare de pe produsul final din magazin. Subiecte numai bune de discutat in multele "Poieni ale lui Iocan" din Romania rurala: ultimele stiri despre integrarea europeana. In satele din judetul Iasi nu lipseste nici ziarul comunitar, care se numeste Eurosfat si este tiparit pe banii unui microproiect Fondul Europa 2004. Iar dezbaterile sunt "atatate" de studenti care activeaza ca voluntari in cadrul Proiectului "Campanie de informare a populatiei rurale din judetul Iasi cu privire la integrarea Romaniei in UE".
INFORMARE. Catinca Amaricai si vecinele sale abia au auzit de UE |
Daca 92% din taranii chestionati au cunostinta despre aderare si 60% sunt optimisti, privind acest lucru ca pe unul bun, atat pentru ei, cat si pentru tara, procentele nu sunt deloc linistitoare in privinta acquis-ului. Aproape trei sferturi din subiecti (73,9%) au recunoscut ca nu au idee ce prevad legislatia si politicile UE (adica acquis-ul comunitar), iar 15,4% din cei care au spus ca au astfel de cunostinte nu au fost capabili sa numeasca vreuna. Cu alte cuvinte, au incercat "o salvare a prestigiului personal", dupa cum numesc sociologii acest fenomen. Datele obtinute in cadrul cercetarii de evaluare verifica ipoteza studiului, conform careia mediul rural este caracterizat printr-o foarte redusa informare in privinta acquis-ului comunitar.
MULTIPLICARE. Si satenii ieseni sunt un fel de personaje morometiene moderne din mult mai sudica Silistea Gumesti. 58,7% din subiectii chestionarului amintit obisnuiesc sa discute despre Uniunea Europeana in principal cu prietenii, familia sau rudele, fenomen despre care sociologii spun ca ar putea perpetua informatii denaturate si o intelegere gresita a procesului de aderare. Pe langa aceasta, faptul ca aproape jumatate din taranii chestionati considera ca exista o prezenta deficitara a UE in mass-media (considerate sursa autorizata de informare) justifica sustinerea unei campanii de dezbateri si informari prin canale video-audio si tiparite. O Poiana a lui Iocan multiplicata in 340 de sate iesene, atatea cate au fost luate in vizor, din totalul de 380 de sate ale judetului, de Fundatia Corona, cea care a derulat proiectul finantat de catre Delegatia Comisiei Europene in perioada 15 noiembrie 2004 - 15 noiembrie 2005.