x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Filiatia fata de mama

Filiatia fata de mama

de Av. Eduard Fagaraseanu    |    18 Iun 2005   •   00:00
Filiatia fata de mama

In sens larg, filiatia desemneaza un sir neintrerupt de nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei. In sens restrans, filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare dintre parintii sai.

Legatura juridica dintre un copil si mama sa poarta denumirea de maternitate sau filiatie fata de mama. Filiatia produce efecte juridice daca este stabilita in conditiile prevazute de lege. Modul in care se stabileste filiatia fata de mama prezinta deosebiri fata de modul in care se stabileste filiatia fata de tata. Stabilirea filiatiei fata de mama cunoaste aceeasi reglementare juridica, fie ca este din casatorie, fie ca este din afara casatoriei. Desigur, casatoria trebuie dovedita deosebit.

SITUATII. Problema stabilirii filiatiei poate fi ridicata in urmatoarele cazuri:
  • cand nu exista concordanta intre posesia de stat si certificatul de nastere;
  • cand copilul nu are nici certificat de nastere;
  • cand are certificat, dar nu are posesie de stat.

    In aceste situatii, copilul are la indemana o actiune in justitie pentru dovedirea filiatiei fata de mama, dupa cum orice persoana interesata poate contesta starea civila aratata de certificatul de nastere. De asemenea, mama isi poate recunoaste la randul ei copilul, in cazul in care acestuia ii lipseste atat certificatul de nastere, cat si posesia de stat.

    In cazul adoptiei, pe baza hotararii irevocabile de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent va intocmi, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti.

    Vechiul act de nastere se pastreaza, pe el facandu-se mentiune despre noul act (articolul 21 alineatul 2 din OUG nr. 25/1997). Din aceste dispozitii legale rezulta ca dovada nasterii se face cu vechiul act de nastere.

    RECUNOASTERE. Admiterea filiatiei fata de mama este actul prin care o femeie declara legatura de filiatie dintre ea si un copil despre care pretinde ca este al sau. Caracterele recunoasterii sunt urmatoarele:
  • recunoasterea este un act declarativ de filiatie; Prin recunoasterea filiatiei nu se creeaza o situatie juridica noua, ci se confirma o stare deja existenta. Recunoasterea produce efecte retroactiv si fata de toata lumea;
  • recunoasterea este un act irevocabil; Asa cum rezulta din art. 48 alin. 3 Codul Familiei, recunoasterea filiatiei este irevocabila, chiar si atunci cand se face prin testament;
  • recunoasterea este un act personal, in sensul ca nu poate fi realizat decat de catre mama sau cel mult de catre mandatar cu procura speciala si autentica;
  • recunoasterea este un act unilateral, deoarece produce efecte juridice numai prin exprimarea vointei de catre mama. De aici rezulta, implicit, ca nu este necesar consimtamantul persoanei in favoarea careia se face recunoasterea;
  • recunoasterea se face numai prin formele limitative prevazute de lege.

    Pentru valabilitatea recunoasterii de maternitate este necesar ca mama sa aiba discernamant in momentul recunoasterii. Potrivit art. 48 alin. 1 din Codul Familiei se prevede ca recunoasterea filiatiei fata de mama poate interveni in urmatoarele cazuri: a) cand nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila; exista mai multe motive pentru care nasterea nu a fost inregistrata. Astfel, fie nu au fost registre de stare civila, fie inregistrarea nasterii a fost omisa, desi au existat registre de stare civila; b) cand copilul a fost trecut in registrul starii civile ca nascut din parinti necunoscuti (art. 22 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civila).

    Recunoasterea se inscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere al persoanei a carei maternitate a fost recunoscuta (art. 44 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civila). Inscrierea mentiunii de stabilire a filiatiei pe actul de nastere se face din oficiu sau la cererea celui interesat (art. 75 din Metodologia privind actele de stare civila). Actele, pe baza carora se face aceasta inscriere, sunt: declaratia de recunoastere a filiatiei fata de mama data in fata ofiterului de stare civila; inscrisul autentic de recunoastere a maternitatii; testamentul prin care se face recunoasterea maternitatii; hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila.

    Declaratia de recunoastere a unui copil din afara casatoriei, autentificata, se poate depune la orice primarie, care o va trimite la primaria unde este pastrat actul de nastere al celui recunoscut, pentru a se face mentiunea de recunoastere pe marginea actului respectiv. Daca recunoasterea se face prin testament, persoana interesata depune la primaria de la domiciliul sau o copie legalizata, in extras a testamentului.

    Inscrierea mentiunii de recunoastere a maternitatii poate fi operata si din oficiu, avand la baza comunicarea biroului notarial care a efectuat autentificarea declaratiei sau a testamentului. Inscrierea hotararii judecatoresti, definitiva si irevocabila, privind stabilirea maternitatii se face, la cererea persoanelor interesate, prin mentiune pe marginea actului de nastere al titularului acestuia. Daca ulterior recunoasterii, prin hotarare definitiva si irevocabila, se incuviinteaza purtarea numelui de familiei al mamei, mentiunea se inscrie si pe actul de nastere al copilului. Dupa operarea mentiunii de recunoastere a maternitatii se retrage certificatul de nastere si se elibereaza alt certificat, cu noile date de stare civila (art. 77 alin. 3 din Metodologia privind actele de stare civila).

    Conform art. 50 din Codul Familiei, in cazul in care filiatia fata de mama nu poate fi dovedita prin certificatul constatator al nasterii ori in cazul in care se constata realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, aceasta se poate stabili pe cale judecatoreasca, prin orice mijloc de proba.

    CONCLUZII. Pornind de la acest text legal, putem concluziona ca actiunea in justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi introdusa in urmatoarele cazuri:
  • cand din orice imprejurare, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificat constatator al nasterii;
  • cand datele din certificatul de nastere nu corespund realitatii.

    Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului. In cazul in care copilul este minor sau este pus sub interdictie, actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita de reprezentantul sau legal (art. 52 alin. 1). Dreptul de a porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama nu trece asupra mostenitorilor copilului, dar ei pot continua actiunea inceputa de acesta (art. 52 alin. 2).

    Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita impotriva pretinsei mame, iar dupa moartea acesteia, mostenitorilor pretinsei mame (art. 52 alin. 3). Aceasta actiune nu se prescrie in timpul vietii copilului (art. 52 alin. 4).

    Pe baza hotararii judecatoresti, ramasa definitiva, se face mentiune pe marginea actului de nastere al persoanei respective (art. 44 si art. 45 din Legea nr. 119/1996).

    Hotararile judecatoresti privind intocmirea, reconstituirea, anularea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila sunt opozabile tertilor. Ele pot fi combatute prin proba contrara (art. 23 Decretul nr 31/1954 si art. 44 si 45 din Legea nr. 119/1996).

    PROBARE
    Dovada filiatiei fata de mama se face prin certificatul de nastere. Asa cum precizeaza articolul 47 alin. 1 din Codul Familiei, filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii. Acest fapt presupune dovedirea celor doua elemente ale filiatiei fata de mama, si anume: faptul nasterii copilului, precum si identitatea acestuia cu cel despre a carui filiatie este vorba. Posesia de stat sau folosirea starii civile este definita in doctrina ca fiind starea de fapt din care rezulta ca un copil este al unei anumite femei. Conform articolului 51 din Codul Familiei, starea civila care rezulta din certificatul de nastere si folosirea starii civile conforme cu acest certificat nu pot fi contestate nici de copil, nici de o alta persoana. Existenta acestei concordante intre certificatul de nastere si posesia de stat instituie o prezumtie absoluta in ceea ce priveste starea civila astfel dovedita.

    CONTRACT COLECTIV DE MUNCA
    Roxana Albu: "De cinci ani lucrez intr-o societate cu capital strain. Din ziua angajarii am devenit volens-nolens membru al sindicatului, platind o cotizatie lunara de 1% din valoarea bruta a salariului de baza. In urma unor "conflicte" generate de nerespectarea de catre conducere a contractului individual de munca, am realizat ca statutul meu de membru de sindicat nu conteaza decat in masura in care imi platesc cotizatia, neprimind sprijinul liderilor de sindicat. Am decis sa renunt la acest statut cu care fusesem investita fara voia mea, insa am fost instiintata ca in acest caz urmeaza sa platesc o cotizatie lunara de 1% din valoarea bruta a tuturor drepturilor mele salariale. As dori sa stiu daca exista o baza legala pentru astfel de practici care, din punctul meu de vedere, reprezinta un abuz".

    RASPUNS: "Stimata doamna, potrivit art. 3 din Contractul nr. 2001/2005 - Contract colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2005-2006, clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza: a) pentru toti salariatii incadrati in unitatile din tara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt), in cazul contractelor colective de munca la nivel national; b) pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt). In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse. In contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de catre sindicate in numele salariatilor, partile contractante vor conveni, printr-o clauza expresa, plata unei contributii lunare de catre salariati, altii decat membrii de sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu si care sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale.

    DOBANDIREA PRIN UZUCAPIUNE
    Bonta Ion: "Folosesc de 32 de ani un teren intravilan de 170 mp fara posibilitati de constructii si neavand posibilitati de intrare. Terenul figureaza in Cartea Funciara pe statul roman, insa nimeni nu-l revendica. Cum pot sa intru in posesia lui cu titlu de proprietate?".

    RASPUNS: In conditiile exercitarii unei posesii neintrerupte asupra unui bun in termenul si in conditiile prevazute de lege, cititorul ar putea sa dobandeasca proprietatea asupra terenului cu pricina, prin uzucapiune (prescriptie achizitiva). Pot fi dobandite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se afla in proprietate privata, indiferent daca titularul dreptului de proprietate este statul, o unitate administrativ teritoriala, o regie autonoma, societate comerciala cu capital de stat, mixt sau particular ori persoane fizice. Bunurile care apartin domeniului public al statului nu se pot uzucapa. Nu pot fi dobandite pe aceasta cale bunurile imobile care fac parte din domeniul pubic national si din domeniul public local, acestea fiind scoase din circuitul civil general (art. 136 din Constitutie, art. 1844 din Codul Civil). Conform art. 11 din legea 213/1998, lege care reglementeaza proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza: a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta. Uzucapiunea trebuie, de regula, invocata de catre posesor pe calea actiunii in justitie sau pe cale de exceptie. Nu poate fi invocata de catre instanta, din oficiu. Prin efectul uzucapiunii se naste dreptul de proprietate al uzucapantului si se stinge concomitent dreptul de proprietate al fostului titular.
  • ×