Info sanatate 31 iulie 2007

Efectul cocainei asupra creierului ar putea fi anihilat şi astfel ar putea fi combătută dependenţa de acest drog, arată un studiu elveţian. Oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice zona din creier afectată de cocaină şi să blocheze celulele care devin hiperactive după consumul drogului.

CANICULA. Ministerul Sănătăţii şi Familiei reaminteşte că expunerea corpului la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune/stress asupra organismului nostru. Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină temperatura de aproximativ 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt acoperite, pot apărea crampele de căldură, insolaţia, epuizarea şi şocul termic. Aceste simptome sunt alarmante, dar mai ales şocul termic reprezintă o urgenţă. In această situaţie, temperatura corpului depăşeşte 40 de grade, pielea este caldă, roşie, uscată, apar dureri violente de cap, leşin, convulsii.

TRANSPLANT. Potrivit doctorului Victor Zota , preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant, de la inceputul anului şi pănă acum, in Romănia s-au inregistrat 15 donatori cadavru. "Este o situaţie mai bună decăt in 2006, cănd tot anul au fost 22 de donatori. De fapt, pentru 2007 ne-am propus o creştere cu 30% a numărului de donatori cadavru. "Oamenii au inceput să inţeleagă faptul că donarea de organe sau de sănge este un gest umanitar prin intermediul căruia pot fi salvate multe vieţi", a mai spus Zota.

UMANITATE. Un nou transplant a fost efectuat la sfărşitul săptămănii trecute, datorită familiei unei femei aflate in moarte cerebrală la Spitalul de Urgenţă Floreasca, care şi-a dat acordul pentru prelevarea mai multor organe. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant, doctorul Victor Zota, a anunţat că este o femeie in vărstă de 52 de ani, din Galaţi, care a suferit un accident vascular cerebral cu ischemie. Chirurgii au verificat listele de aşteptare pentru transplant de rinichi şi ficat. De asemenea, au mai fost prelevate cornee pentru un bolnav internat in Spitalul de Urgenţă Militar Central şi tegumente pentru Clinica de chirurgie plastică reparatorie şi arsuri condusă de profesorul Ioan Lascăr, de la Spitalul Floreasca.

CANABIS. Adolescenţii care consumă canabis prezintă un risc cu 40% mai mare de a suferi tulburări psihice grave in viaţa adultă comparativ cu tinerii care nu se droghează. Este rezultatul unui studiu realizat de Universitatea din Bristol in colaborare cu Universitatea din Cardiff şi publicat in revista britanică The Lancet. Studiul a scos la iveală că riscul ca tinerii să sufere la maturitate de schizofrenie sau alt tip de psihoze creşte direct proporţional cu doza de canabis consumată. Explicaţia este că creierul adolescenţilor este in curs de dezvoltare şi din această cauză este mai vulnerabil decăt cel al adulţilor in faţa drogurilor.

OBOSEALĂ. O echipă de cercetători de la Universitatea din Milano au descoperit că dacă aplicăm impulsuri electrice de intensitate foarte scăzută in anumite zone ale capului ne creşte rezistenţa la stres şi nu mai resimţim oboseala. Noua tehnică pusă la punct de echipa condusă de Alberto Priori nu este dureroasă şi constă in aplicarea unor electrozi deasupra frunţii, pe linia scalpului. Prin aceşti electrozi sunt transmise timp de căteva minute impulsuri electrice pe care pacienţii nu le percep. Aceste impulsuri stimulează zonele din creier, astfel incăt după căteva şedinţe se observă o creştere semnificativă a rezistenţei organismului la munca prelungită.

PROTEZĂ. Cercetători de la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) au creat o proteză pentru picioare care le permite pacienţilor să meargă aproape perfect. In plus, utilizarea acestui tip de proteză presupune o cantitate mult mai mică de energie comparativ cu protezele clasice pentru mers şi astfel ii conferă pacientului o oarecare lejeritate in mişcări. Proteza se fixează pe călcăi şi a fost creată şi experimentată de Hugh Herr, biofizician in cadrul MIT. Persoanele care achiziţionează acest tip de proteză beneficiază şi de un microprocesor şi o serie de senzori ataşaţi, care percep poziţia piciorului şi reglează parametrii protezei pentru urcat sau coborăt.

SIDA. Virusul HIV poate deveni inamicul numărul 1 al… virusului HIV. Nu este un joc de cuvinte, ci este descoperirea a doi cercetători americani, Andrew Fire şi Craig Mello, care au luat anul trecut Premiul Nobel pentru Medicină. De fapt, virusul se transformă in propriul duşman atunci cănd este modificat genetic. Rolul principal in acest proces il are ARN-ul (acidul ribonucleic), care utilizează informaţia ereditară purtată de către ADN (acidul dezoxiribonucleic) pentru a sintetiza proteinele. Insă există şi o variantă a ARN-ului care interferează cu acest mecanism şi condiţionează producerea proteinelor. Acesta este fenomenul care ar putea stopa multiplicarea virusului HIV.

BEBELUŞI. Mămicile care iau mult in greutate sau, dimpotrivă, slăbesc foarte mult in timpul sarcinii pun in pericol viaţa bebeluşului lor. Greutatea fluctuantă creşte riscul ca mama să sufere de hipertensiune sau chiar diabet, iar fătul să moară inainte de naştere. Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat de specialişti din Dublin şi publicat in British Medical Journal. Coordonatorul studiului, dr Jennifer Walsh, specialist in obstetrică-ginecologie, a subliniat că "sarcina este una dintre perioadele care solicită cel mai mult femeia din punct de vedere nutriţional. De aceea, viitoarele mămici trebuie să acorde o atenţie deosebită greutăţii, pentru a naşte copii sănătoşi".

CANICULĂ. Cănd temperaturile depăşesc 35 de grade Celsius trebuie să avem grijă unde depozităm medicamentele, in funcţie de indicaţiile de pe cutie. Dacă pe ambalaj este specificat: "a se păstra la temperaturi intre 2 şi 8 grade C" medicamentele trebuie ţinute in sertarul special din frigider. Specialiştii ne sfătuiesc să le scoatem din frigider cu 10 minute inainte să le folosim. Medicamentele care nu au indicaţii de păstrare ar trebui ţinute intr-un loc răcoros. Supozitoarele trebuie ferite de razele soarelui. Dacă totuşi au fost expuse mai mult timp la soare e mai bine să renunţăm la ele.

MEDICAMENTE. Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din East Anglia, Marea Britanie, acuză două medicamente prescrise de regulă pentru a trata diabetul tip 2 că ar prezenta un risc de afecţiuni cardiace. Studiul, care a analizat starea de sănătate a mai mult de 78.000 de pacienţi, arată un risc dublu de infarct la persoanele cărora li s-au administrat rosiglitazone şi pioglitazone (medicamente antidiabetice). Explicaţia dată de cercetători este că substanţele active ale celor două medicamente favorizează retenţia de apă, ceea ce duce la apariţia problemelor la nivelul inimii.

UTER ARTIFICIAL. Cercetătorii japonezi au creat un uter artificial prin intermediul căruia pot fi incubaţi, in primele zile, embrionii obţinuţi prin fertilizare in vitro. Dispozitivul conţine un cip care reproduce condiţiile naturale ale unui uter. Embrionii se dezvoltă astfel la fel de repede ca in mediul natural, iar calitatea lor este mai bună, explică Teruo Fujii de la Institutul de Ştiinţă al Universităţii din Tokyo. Descoperirea japonezilor creşte substanţial şansele de supravieţuire a embrionului după implantarea lui in uter. In dispozitivele care se utilizează in prezent, embrionii se dezvoltă greu, motiv pentru care au o calitate inferioară.

COCAINĂ. Efectul cocainei asupra creierului ar putea fi anihilat şi astfel ar putea fi combătută dependenţa de acest drog, arată un studiu elveţian. Oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice zona din creier afectată de cocaină şi să blocheze celulele care devin hiperactive după consumul drogului. Poate fi anihilată astfel senzaţia de plăcere şi satisfacţie pe care o dă cocaina, a declarat dr Christian Luscher, neurolog la Universitatea din Geneva. Descoperirea ar putea ajuta căndva dependenţii să renunţe mult mai uşor la cocaină.

PREMIERĂ. Studioul Walt Disney a devenit primul producător de film care a interzis fumatul in producţiile sale cinematografice destinate televiziunilor. In plus, studioul va descuraja prezenţa tutunului in filmele distribuite in sălile de cinematograf şi va introduce avertismente antifumat pe DVD-urile marca Disney. Măsurile apar in contextul in care numeroase organizaţii nonguvernamentale din SUA atrag atenţia că personajele care fumează in filme influenţează comportamentul copiilor şi al tinerilor.

MIGDALE. Potrivit studiilor prezentate la Paris in cadrul celei de-a 10-a Conferinţe Europene de Nutriţie, migdalele contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare. Cei care consumă migdale şi alte fructe oleaginoase au indicele masei corporale (IMC) mai mic decăt cei care nu mănăncă aceste alimente. Or, persoanele cu IMC scăzut sunt ferite de boli cardiovasculare. Migdalele sunt excelente surse de vitamina E, magneziu, proteine, fibre, potasiu, calciu, fosfor, fier, acizi graşi mononesaturaţi.

ACCIDENTE DE MUNCĂ. Zgomotul puternic, programul de lucru haotic, stresul la locul de muncă sunt factori de risc in producerea accidentelor de muncă, arată un studiu realizat in Franţa. "In afara factorilor care ţin de salariaţi, efortul fizic, zgomotul, condiţiile grele de muncă, lipsa inţelegerii din partea şefilor contribuie in mare parte la apariţia accidentelor. Toţi aceşti factori duc la scăderea atenţiei angajaţilor, ceea ce limitează percepţia pericolelor", se precizează in raport.

Site-uri

www.sfatulmedicului.ro - ştiri medicale, articole de specialitate, informaţii despre diverse boli

www.cardioportal.ro - Societatea Romănă de Cardiologie

www.intrebare.ro - informaţii despre anatomie, cancer, cardiologie, chirurgie, neurologie, epidemii, pneumologie şi alte domenii medicale

www.spitalulcolentina.ro - Spitalul Clinic Colentina

www.suub.ro - Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Â

Dicţionar

Ovariectomie - ablaţia chirurgicală a unui ovar; este practicată in caz de tumoră sau de chist al ovarului.

Pepsină - enzimă a stomacului, care degradează proteinele alimentare şi permite astfel absorbţia lor in intestin.

Reflex - răspuns motor scurt, instantaneu şi involuntar al sistemului nervos la o stimulare senzitivă sau senzorială a terminaţiilor nervoase.

Trepanaţie - tehnică chirurgicală constănd in practicarea unui orificiu intr-un os.

Sursa:Â Dicţionar de medicină Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti 1998