Ispitele Craciunului

Dulciuri. grasimi. calorii. e-uri
V-a cuprins febra cumparaturilor de Sarbatori? Aveti grija sa nu va ardeti. In aceasta perioada, "fabricantii de obezitate" va ispitesc cu etichete si reclame mincinoase. Aflati de la specialistii nostri cum sa evitati capcanele in care va pierdeti silueta.

Tot felul de bunatati ambalate in pungi si cutii stralucitoare, care ascund etichete aproape invizibile. Cosuri pline ochi cu dulciuri. Oferte promotionale care te fac sa crezi ca ai pus mana pe un chilipir. Scapi de nebunia din magazine, ajungi acasa si... de cum deschizi televizorul esti bombardat cu reclamele speciale de Sarbatori. Mos Craciun a devenit agent de vanzari, te indeamna sa cumperi bautura lui preferata de zeci de ani, cozonaci crescuti cat casa, ciocolata si dulciuri delicioase, mezeluri apetisante... De fapt, iti ofera retete sigure de ingrasare, care apar din jumatate in jumatate de ora pe ecranul televizorului, pentru a te convinge sa cumperi.

Agitatia si goana dupa cumparaturi sunt amplificate in perioada Sarbatorilor si de avalansa de oferte promotionale, spoturi publicitare, care ii asalteaza pe cumparatori nu numai in magazine, ci prin toate canalele de comunicare, este de parere psihologul Stefania Nita. Pentru producatori, scopul acestei avalanse este clar stabilit: lansarea unor produse noi, acapararea atentiei cumparatorilor si obtinerea unui loc important in topul preferintelor acestora. Desigur, toate acestea sunt realizate sub mottoul "venim in ajutorul clientilor" "pentru o buna informare asupra diversitatii produselor"...

MOS CRACIUN CU UN NOU LOOK

In aceasta perioada, producatorii apeleaza la spiritul Sarbatorilor nu pentru semnificatia lor, ci pentru beneficiile ce pot fi obtinute. Astfel, Mos Craciun, consumator de laptic pe vremuri, s-a reconvertit si pare a fi un adept consecvent al bauturilor racoritoare. Renii Mosului si-au reorientat preferintele catre berea rece si spumoasa, de bucurie sau poate de suparare ca Mosul i-a transformat in cai-putere. Saniuta de altadata e acum perimata si inlocuita cu trenulete, camioane... Astfel se imprima cumparatorilor dorinta de a fi ca Mosul, de a avea in casa, de Sarbatori, ceea ce are si el. Pe ce mecanisme psihologice mizeaza spoturile publicitare? Ne explica psihologul Stefania Nita, de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie din Bucuresti. "Condensat intr-un timp scurt si o imagine succinta, spotul publicitar este ca un «stimul-soc», urmarind sa activeze o arie cat mai extinsa a analizatorilor celui care priveste, trezind in acelasi timp dorinta, nevoia de a incerca, a proba, a cumpara produsul respectiv. Astfel, in timpul vizionarii unui spot publicitar receptam cu ajutorul analizatorilor vizuali, care la randul lor activeaza alti analizatori, constituindu-se intr-un cumul de stimuli, care ne bombardeaza simturile. In acest mod se da frau liber imaginatiei si se ajunge in cele din urma la... cumpararea produsului.

Se creeaza senzatii olfactive, gustative, tactile la nivel imaginativ, trezindu-se dorinta si curiozitatea de a incerca. Fie cafeaua aburinda, care este cheia succesului pentru un flirt reusit. Fie ciocolata care nu numai ca este sanatoasa, fiind facuta din laptele unor vacute de elita, dar are si efecte magice, dandu-ne energie, daca suntem copii, sau asigurandu-ne clipe de neuitat intr-o seara romantica, daca suntem adulti. La acestea se adauga impactul auditiv din coloana sonora a spotului, melodii, ritmuri, tempouri care contribuie la alcatuirea propriei imagini despre produsul in cauza. Si astfel se intampla sa cumparam... propria imagine despre un produs si nicidecum ceea ce este real in produsul respectiv."

Prin urmare, reclamele sunt o invitatie la construirea de iluzii, fiind benefice dezvoltarii imaginatiei si mai putin pentru a ne arata calitatea produsului.

TRADITIONALUL "A AVEA DIN BELSUG"

Ambalajele frumoase, stralucitoare se pot constitui in "forme fara continut", iar cumparatorii beneficiaza de o "impachetare" stralucita, insa nu si de un continut pe masura ambalajului. Abundenta in cosuri armonios aranjate contribuie la un beneficiu cantitativ, dar nu obligatoriu si calitativ. Insa nu o data se dovedeste ca buna parte din produsele luate la "gramada" fie nu au gust, fie sunt expirate sau aproape de termenul-limita, fie se dovedesc a fi inutile sau nesatisfacatoare pentru asteptarile pe care le-am avut cand le-am cumparat.

"Din nefericire, la noi se pastreaza inca «traditionalul: a avea din belsug, cat mai mult, sa fie masa plina si cadouri cat pentru tot anul». Se da intaietate cantitatii si mai putin dam importanta calitatii uneori indoielnice a produselor alimentare, cosmetice, de imbracaminte sau de uz casnic", remarca psihologul Stefania Nita. Tot ea spune ca producatorii speculeaza acest "traditional", ce tine de prelungirea unei mentalitati care se schimba poate prea lent in societatea noastra. Vin in intampinarea acestei nevoi de "a avea", si astfel apar ofertele promotionale, cate doua-trei produse la pretul unuia singur.

De ce se intampla acest fenomen? "Pentru ca «a avea» atrage in cele mai multe cazuri senzatia, apoi starea de confort, de siguranta, de multumire", conchide psihologul Stefania Nita.

STITI CE MANCATI

Daca vreti sa stiti ce mancati, cititi eticheta cu atentie! De cele mai multe ori, etichetele intind capcane sanatatii noastre: mult acuzatele E-uri, grasimi vegetale hidrogenate si partial hidrogenate (margarina), zahar. Chiar daca este incompleta, eticheta ramane principala sursa de informatii despre un aliment, despre compozitia, prospetimea sau substantele care ar putea sa ne faca rau.

Sa incepem cu prima capcana: E-urile. Sfatul nutritionistilor: daca nu stii ce inseamna trei E-uri de pe o eticheta, mai bine nu cumperi alimentul respectiv. Exista insa etichete pe care nu mai regasim nici un E. Sa fie acele alimente mai sanatoase? In nici un caz! Legile romanesti le permit producatorilor sa treaca pe eticheta fie denumirea chimica a aditivilor, fie codul numeric format din trei sau patru cifre. Pentru a-si vinde marfa, producatorul pune denumirile chimice, in speranta ca majoritatea consumatorilor nu se vor prinde ca este vorba despre E-uri. Astfel se explica de ce in loc de E 102 pe eticheta bauturilor carbogazoase scrie tartrazina, in loc de E 210, pe ambalajul dulciurilor, branzeturilor vedem acid benzoic. Iar lista poate continua... Tulburarile induse de consumul de E-uri pe termen lung nu sunt deloc de neglijat: urticaria, durerile de cap, dar si tulburarile de crestere, hiperactivitatea, obezitatea, bolile cronice, aparitia unor tumori.

GRASIMILE ASCUNSE

De cate ori nu ati mers la supermarket si ati ales un produs de patiserie care contine grasimi vegetale, gandindu-va ca acestea sunt mai dietetice, ca au mai putine calorii si nu va pun in pericol silueta! Atentie! Eticheta va minte! Grasimile vegetale sunt de fapt grasimi vegetale hidrogenate si partial hidrogenate (margarine). Si nici nu au prea putine calorii: 100 g margarina au 750 de calorii. Daca tinem seama ca le gasim aproape in tot ce mancam – de la maioneze pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, atunci nu trebuie sa ne mai mire de ce kilogramele se pun unul dupa altul. "In strainatate este obligatorie etichetarea nutritionala a grasimilor. Eticheta arata cate grame de grasimi saturate, mononesaturate sau polinesaturate se gasesc in produsul respectiv. Multi producatori romani au consultanti nutritionisti, stiu ca grasimile vegetale hidrogenate si partial hidrogenate nu sunt sanatoase, stiu ca acestea accelereaza evolutia afectiunilor inflamatorii si cardiovasculare. De aceea aleg sa nu le mai treaca pe eticheta", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Sarbatorile inseamna intotdeauna si un consum mai mare de dulciuri. Cei care tin la silueta isi aleg dulciuri fara zahar, asa-numitele "produse light", in speranta ca acestea au mai putine calorii. O alta pacaleala. Este adevarat ca in compozitia acestor produse nu intra zaharul, insa sunt folositi edulcorantii sau indulcitorii artificiali, care sunt mult mai periculosi. Si, pe deasupra, unii dintre ei – sorbitolul si manitolul – au acelasi numar de calorii ca si zaharul: 4 calorii/gram.

"De Sarbatori mancam mai multa ciocolata decat de obicei. Ciocolata de calitate, care tine cu silueta noastra, contine minimum 70% cacao, unt de cacao, si nu inlocuitori. Inlocuitorii de unt de cacao sunt grasimi hidrogenate si partial hidrogenate, care favorizeaza aparitia aterosclerozei si a bolilor cardiovasculare. Daca are un continut ridicat de cacao, ciocolata este o sursa buna de antioxidanti" prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi

SUGESTII. Exista reclame la alimente care au ca personaje principale copii, si atunci devin tentante si pentru copiii care le privesc. Psihologul Stefania Nita le sugereaza parintilor cum sa reactioneze cand copilul cere un lucru vazut in reclama: "Sa asculte cererea copilului si sa discute despre produsul respectiv, astfel incat sa afle ce isi doreste cu adevarat copilul. Sa negocieze cu micutul, in sensul de a lua si un produs similar, dar pe care parintele il considera sanatos, de calitate si sa cumpere si produsul dorit de copil, pentru a putea face o comparatie. Este indicat ca parintele sa fie un bun negociator. Iar pentru aceasta este necesar ca parintele insusi sa stie ce isi doreste, sa distinga cu claritate intre calitate si cantitate, intre imaginar si real, intre ceea ce este bun si ceea ce este rau".

COLESTEROL. Alimentatia dezechilibrata de Sarbatori are consecinte nefaste asupra sanatatii. Iar una dintre acestea o constituie nivelul crescut al colesterolului. "Daca analizele sangelui au depistat nivelul crescut al colesterolului, intr-o prima etapa se instituie un tratament igieno-dietetic, ceea ce inseamna limitarea drastica a consumului de grasimi animale si promovarea uleiurilor vegetale, a produselor din peste. In acelasi timp, se recomanda activitatea fizica. Dupa trei-sase luni se verifica din nou profilul lipidic. Daca regimul alimentar si activitatea fizica nu au dat rezultat, se trece la terapia medicamentoasa", precizeaza conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

REGULI. Ce ar trebui sa precizeze in mod normal o eticheta? La aceasta intrebare ne raspunde prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: "Legile romanesti prevad ca eticheta unui aliment trebuie sa contina lista ingredientelor in ordinea descrescatoare a cantitatii, lista aditivilor alimentari folositi, termenul de valabilitate, numele producatorului. Toate acestea nu ii spun insa mare lucru consumatorului daca nu are cultura in domeniul nutritiei. De aceea este necesara etichetarea nutritionala: cate calorii, cate grasimi, cate proteine, cate glucide contine un aliment. Deocamdata, in tara noastra etichetarea nutritionala este facultativa". AROME ARTIFICIALE. Natural este un alt cuvant de pe etichete care ar putea sa ne induca in eroare. Bomboane, sucuri de fructe cu "arome identic naturale". In realitate sunt arome artificiale.