x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legea proprietatii

0
Autor: Av. Eduard Fagaraseanu 13 Aug 2005 - 00:00
Legea proprietatii


Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si Justitiei, precum si unele masuri adiacente, a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 653 din 22/07/2005 si a intrat in vigoare la 25 iulie 2005. Dupa ce saptamana trecuta am tratat modificarile care vizeaza proprietatea funciara, acum ne vom ocupa de modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Modificarile aduse nu vizeaza atat substanta reglementarii, ci mai degraba impun anumite precizari si reformulari, ce aduc schimbari de ordin terminologic sau alte modificari de o importanta redusa.

Legea dreptului de autor a fost anterior modificata prin Legea 285/2004, ca urmare a necesitatii reglementarii unei mai bune gestionari a fondurilor colectate de catre societatile de gestiune colectiva si in acelasi timp de necesitatea de crestere a transparentei in activitatea desfasurata de societatile de gestiune colectiva.

Initiativa modificarii formei actuale a legii se justifica prin necesitatea modificarii procedurii de negociere a metodologiilor de stabilire a produselor si a cuantumului remuneratiei compensatorii, precum si prin introducerea unor prevederi care sa creasca eficienta controlului asupra activitatii organismelor de gestiune colectiva. De aceea, majoritatea modificarilor se impun, ele fiind justificate de necesitati semnalate in practica.

EXCLUDERE. Modalitatea in care a evoluat reglementarea in domeniul dreptului de autor dovedeste o incercare de preluare si adaptare a unor acte normative adoptate la nivel comunitar. Legea a abrogat prevederile literei "j" a articolului 7 al legii, articol care stabileste obiectul protectiei prin Legea dreptului de autor. Daca prin Legea 285/2004, lege care a modificat anterior Legea 8/1996, a fost introdusa ca obiect al protectiei si opera digitala, in mod cu totul nejustificat legea a vizat inlaturarea de la protectie a acestei categorii de opere.

Modificarea surprinde prin lipsa existentei unei motivatii pentru aceasta excludere, cu atat mai mult cu cat evolutia mijloacelor de creatie impune extinderea protectiei asupra altor categorii de opera, nicidecum limitarea protectiei. Este adevarat ca folosirea cuvintelor "cum sunt" in cuprinsul alineatului 1 al articolului face ca enumerarea sa nu fie una limitativa, insa preocuparea pentru o atare modificare nu poate sa nu surprinda, cu atat mai mult cu cat, in forma prezentata de initiatorii proiectului, aceasta modificare nu se regaseste.

IMPRUMUT. Reglementarea anterioara a imprumutului public dadea dreptul titularului dreptului de autor la o remuneratie echitabila, cu exceptia cazului in care imprumutul public este realizat in scop educativ sau cultural prin biblioteci de drept public (adica institutii recunoscute potrivit legii sau organizate in acest scop de catre autoritatile publice). Legea a restrans sfera acestora la biblioteci si institutii publice de invatamant preuniversitar, o armonizare cu directivele europene.

Majoritatea modificarilor adoptate sunt binevenite, pentru ca au in vedere fie inlesnirea anumitor proceduri greoaie sau lamurirea unor aspecte confuze din cuprinsul actualei reglementari, fie au in vedere majorarea amenzilor, majorare ce se impune din considerente de dinamica contraventionala si infractionala.

Introducerea la alin. 5 la art. 144 - conform caruia "dreptul de imprumut nu se epuizeaza o data cu prima vanzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului sau a copiilor unei opere pe piata interna o consideram o precizare necesara.

Conform art. 145, anumite opere nu pot face obiectul inchirierii sau imprumutului. Daca fosta reglementare exclude de la imprumut sau inchiriere, printre altele, si proiectele de structuri arhitecturale, acum se produce inlocuirea acestora cu "constructii rezultate din proiecte arhitecturale".

50 DE ANI. Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este in reglementarea anterioara de 50 de ani si se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare sau in lipsa, prima comunicare catre public. Modificarea propusa nu modifica termenul care este neschimbat, adica tot 50 de ani, numai cu privire la momentul de la care curge facandu-se anumite modificari.

Prin modificarea adusa la art. 34 alin. 1 se instituie protectia absoluta a partiturilor muzicale chiar si in cazul reproducerii acestora pentru uzul personal sau pentru cercul normal al unei familii.

Legea a modificat, de asemenea, alineatul 1 al art. 70, in sensul revenirii la vechea reglementare, si anume: "In lipsa unei clauze contrare prin contractele incheiate intre autorii operei audiovizuale si producator, se prezuma ca autorii operei audiovizuale ii cedeaza producatorului drepturile exclusive privind utilizarea operei in ansamblul sau, precum si dreptul de a autoriza dublarea si subtitrarea, cu exceptia autorului muzicii special create".

"MOSTENIREA" AVOCATULUI
MALAESTEAN Margareta, Hateg: "In timpul desfasurarii procesului, avocatul care reprezinta pe una dintre parti in Justitie are dreptul sa primeasca de la aceasta, sub forma de testament, bunuri mobile sau imobile, pe langa onorariul de avocat si cheltuielile necesare procesului, achitate de client?"

RASPUNS: In dreptul succesoral, avocatii nu sunt considerati ca fiind una dintre categoriile sociale care sa aiba incapacitatea de a primi prin testament. Codul Civil, in art. 810, precizeaza ca astfel de categorii sunt medicii si farmacistii care l-au tratat pe testator de boala de care acesta a decedat. In art. 883 se arata ca nici ofiterii de marina nu pot primi in cazul unui testament facut pe mare, exceptie facand situatia in care sunt rude cu testatorul. In opinia noastra, testamentul facut in favoarea avocatului este unul valabil, dar date fiind relatiile avocat-client, el este unul anulabil, viciul de consimtamant ce poate fi invocat fiind dolul, sub forma captatiei sau sugestiei. Nulitatea relativa a dispozitiei testamentare va putea fi invocata de catre succesibili testatorului - fie mostenitori legali, fie legatari.

REDUCEREA PEDEPSEI
C. Florian - Arad: "Sunt in Penitenciarul Arad, unde am de executat o pedeapsa de 4 ani si sase luni pentru evaziune fiscala. Am auzit ca aceia care achita in totalitate prejudiciul au o reducere a pedepsei de pana la 75%. Este valabil si pentru mine acest lucru?"

RASPUNS: Conform art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 de euro, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar. Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei.

DESPAGUBIRE
Mangu Vasilica, Bucuresti: "Apelez la dumneavoastra pentru a ma ajuta in urmatoarea problema: sunt nascuta in Basarabia, iar in 1944 ne-am refugiat in Romania, lasand acolo tot ce aveam. Am depus la Primaria Municipiului Bucuresti dosarul cu toate actele doveditoare pentru a fi despagubiti. Va rog sa-mi spuneti daca Legea 290/2003 se mai aplica si cand mi se vor acorda aceste drepturi. Va rog sa ma ajutati, ca nu mai stiu la cine sa apelez".

RASPUNS: Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, modificata prin OUG nr. 87/2004, este in vigoare. In ceea ce priveste drepturile cuvenite dumneavoastra, va rugam sa va adresati Primariei Municipiului Bucuresti in vederea obtinerii unui raspuns.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   legea

Serviciul de email marketing furnizat de