x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Manastirea "Crucii de leac"

Manastirea "Crucii de leac"

21 Mar 2007   •   00:00
POPASURI MONAHALE / Manastirea Dervent
La Manastirea Dervent, inaltata pe un gorgan de langa ostroavele Dunarii, ziua binecuvantata a Bunei Vestiri e asteptata intotdeauna cu bucate alese, intre care cele din peste se afla la loc de cinste

I se mai spune Manastirea "Crucii de leac". La Dervent, manastirea inaltata pe un gorgan de pamant ce are la poale curgerea domoala a apelor Dunarii ii primeste pe credinciosii care vin de-atata vreme sa-si caute alinare si sa-si vindece bolile trupului si ale sufletului. In orice ceas al zilei sau al noptii se intampla sa intri pe usa din laterala stanga a bisericii, gasesti langa "crucea de leac" un suferind care se inchina. Una dintre cele patru cruci "crescute din pamant", dupa traditie, purtand pe trupul ei ea insasi ranile facute de sabia mahomedana, vibreaza atunci cand te apropii cu credinta de ele. Palma intinsa, cu care le atingi, se umple de sageata unei flacari care binecuvanteaza. Si lecuieste, daca e credinta destula in inima ta...

Urme apostolice

Revenind - a cata oara? - la lacasul sfant de care este legat numele Sfantului Andrei (ceva mai sus, pe deal, se afla un izvor tamaduitor, despre care legenda spune ca ar fi zbucnit din pamant ca sa aline setea sfantului si pe a credinciosilor), am mangaiat intai cu privirea ghioceii care isi desfacusera floarea nevinovata in curtea bisericii. Apoi, urechea a prins, subtire, sunetul clopotului miscat usor de o pala de vant. Clopotul dinspre ostroave... Dupa care ochii s-au inaltat spre turlele bisericii si mana a infaptuit semnul crucii.

Am intrat mai intai sa ne inchinam la icoana facatoare de minuni, apoi sa ne reculegem la crucea de piatra, cu puteri tamaduitoare. Si-abia pe urma, dupa ce am racorit cerul gurii cu aghiazma - caci ziua trecuse in cuviincioasa postire -, ne-am indreptat... spre cuhnii. Stiam ca acolo il vom regasi pe parintele Casian, avea "ascultare" din partea parintelui staret Andrei sa ne mai impartaseasca din retetele sfintiei sale. Avea sa ne surprinda iar cu usurinta cu care gateste bucate binecuvantate.

Era zi de post, era zi de pomenire a mortilor, si la manastire se pregateau coliva, si sarmale de post, si bors de post. Insa cum stiam ca vom publica aceste randuri in Ajunul Bunei Vestiri, l-am rugat sa ne spuna, mai bine, retetele de peste pe care acolo, in manastirea din ostroavele Dunarii, le vor gusta monahii in ziua in care se praznuieste vestirea Fecioarei Maria de catre Arhanghelul Gabriel ca il poarta in pantece pe Pruncul Iisus.

Retete manastiresti

Parintele Casian ne-a raspuns cu stiuta-i sfiala, alegandu-si cuvintele, pentru ca reteta sa curga firesc si sa se dovedeasca usor de implinit - caci, nu-i asa?, ce rost are sa impartasesti o reteta daca nu o faci pe inteles. Retetele sunt "manastiresti" in masura in care ele se gatesc in sfanta manastire, iar cel care le prepara - cu credinta lui intreaga - e un "vietuitor" din manastire. Retetele sunt ale locului, in masura in care parintele foloseste ingredientele pe care i le ofera Dunarea si oamenii Baraganului ori ai Dobrogei, oaspetii spirituali ai manastirii. Retetele sunt ale parintelui Casian, in masura in care - ne marturiseste la un moment dat - a pus in ele ceea ce a invatat de la tatal sau, un moldovean vrednic, cu credinta nezdruncinata. Retetele sunt ale omului simplu, care stie ca frumusetea lumii sta, in primul rand, in echilibru si in simplitate.

CIORBA DE PESTE

La o oala de 50 de litri se pun 2 kg de cartofi cuburi, o jumatate de kilogram de morcovi dati pe razatoare, 2-3 teline, putin hrean. Se lasa sa fiarba. Dupa ce a fiert, se potriveste de sare, se mai adauga apa (daca e nevoie) si se pune si pestele la fiert (cateva kilograme de peste din mai multe soiuri: crap, caras, fitofag, mreana). Se adauga bors, ardei iute tocat, codite de leustean si de telina. Dupa ce se opreste focul se mai adauga oua batute cu telul.

CRAP LA CUPTOR

Se foloseste crap romanesc, pentru ca este mai dulce. Pestele se curata, se taie in felii si se pune intr-o baie de ulei, sare, piper, vin, bulion (cat sa iasa o zeama foarte subtire). Se lasa 10-15 minute in aceasta baie. Pe fundul tavii se pun: ceapa taiata solzisori, usturoi, cimbru (sau busuioc), foi de dafin. Se scoate pestele si se asaza in tava. Se mai pune un strat de ceapa cu usturoi tocat deasupra si se toarna din zeama in care fusese pus crapul. Se da la cuptor pentru 30 de minute. Se serveste cu mamaliguta.

RASOL DE PESTE

Se foloseste crap fitofag. Crapul se curata si se portioneaza in jumatati. Se presara sare si se lasa 48 de ore. Se fierbe apa cu cartofi si morcovi (si putina vegeta) si apoi, cand legumele au fiert pe jumatate, se adauga pestele. Se mai lasa sa fiarba 20 de minute impreuna. Se serveste cu mujdei si mamaliguta calda.

MACROU AFUMAT

Pestele se curata de intestine, i se taie capul, se spala. Se asaza intr-un vas si se pune pe el un strat de sare grunjoasa de un deget grosime. Se lasa 24 de ore. Dupa aceea, se scutura de sare si se spala bine in 3-4 ape. Se lasa sa se scurga si sa se zvante. Se presara condimente (cimbru, piper) la interior si la exterior, apoi se pune la afumat. Afumatoarea este un rand de caramizi, cu un vas asezat peste (un butoi de tabla, fara fund). Se face mai intai jar de stejar, se strange tot jarul in mijloc si de jur-imprejur se pune rumegus. Se acopera cu vasul si se pune deasupra pestele legat de codita timp de 12 ore. Trebuie acoperit bine, sa nu patrunda aerul si sa arda mocnit.

FILE DE STIUCA PANE

Se curata stiuca si se portioneaza in fileuri. Se prepara separat un bait din vin, ulei, busuioc si piper, sare. Se lasa fileurile in aceasta solutie 4-6 ore. Se scot si se lasa la scurs in strecuratoare. Separat se face un sos alb din apa, bere, piper si faina, cat sa iasa o compozitie ca de clatite. Se da pestele prin aceasta compozitie, apoi se pune in tava la prajit. Se scoate si se lasa la scurs. Se serveste cu cartofi natur si cu felii de lamaie.

SARAMURA DE PESTE

Crapul (de 2-3 kg) se portioneaza in felii de seara, se arunca peste el un praf de sare si se lasa la scurs. A doua zi se prajeste pe gratarul cu jar de carbuni. Pentru saramura se pune intr-un vas apa cu un varf de lingurita de piper, o capatana de usturoi taiat felii, sase ardei iuti taiati felii, o lamaie tocata marunt si leustean sau frunze de telina tocate. Sare nu se mai pune, pentru ca si-a tras pestele cata e nevoie. Se da in cateva clocote si se toarna peste peste. Se serveste cu mamaliguta.
×