x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Micul dejun in Tara renilor si a heringului

Micul dejun in Tara renilor si a heringului

15 Feb 2007   •   00:00

VIATA LA TARA
Sau despre ospitalitatea unei familii de fermieri suedezi
VIATA LA TARA
Sau despre ospitalitatea unei familii de fermieri suedezi

Am fost n Suedia la nceputul acestui an, mpreuna cu alti cAtiva colegi din presa de specialitate, invitati sa ntelegem chiar la el acasa ceea ce se poate numi fenomenul IKEA. Una dintre placutele surprize pe care ni le-au pregatit organizatorii a fost micul dejun pe care l-am luat n casa unei familii de fermieri din partea locului. Despre bunatatile ce ne-au fost puse pe masa fara opulenta sau ostentatie voi vorbi, cu siguranta, cu prietenii mei care editeaza Jurnalul de bucatarie, pentru ca ntreaga filozofie nordica despre hrana si hranire mi se pare remarcabila.

Pentru cititorii nostri voi scrie ce am vazut si m-a impresionat din punct de vedere al locuirii, adica tot ce nseamna casa n elementele ei constructive, functionale si estetice.

Traditia modestiei asumate

Suedia este, ca suprafata, a patra tara a Europei (dupa Franta, Spania, Germania) si e populata de numai 9 milioane de locuitori. Obligati de asprimea climei, de solul stAncos, de valurile Marii Nordului si ale Golfului Botnic, acesti locuitori sunt adaptati unui soi de viata caracterizat de o modestie asumata.

Un perfect echilibru n toate, de la dimensiunea casei pAna la felul cumpatat de a se purta, de la stiinta de a stoarce natura de tot ceea ce poate fi folositor fara a o slei de puteri pAna la limbajul colorat cu un umor de sorginte ironica, taioasa.

Casa n care am fost primiti este una izolata, pe panta blAnda a unui munte dominat de conifere impozante. Construita n urma cu peste 100 de ani din lemnul locului, si pastreaza si azi virtutile estetice si functionale. Locuita de o familie numeroasa (parintii si patru copii), a fost modernizata n interior, mai cu seama n zonele n care normele de confort contemporane au devenit obligatorii: bucataria, baia, grupurile sanitare. Livingul, dormitoarele, camera de oaspeti si-au pastrat forma si, n buna masura, mobilierul traditional.

Trecut, prezent si viitor

Acesta este dormitorul matrimonial, aflat la etaj, intr-o camera cu plafonul foarte jos. Mult spatiu liber, mobilier simplu, decoratiuni traditionale
Respectul pentru valorile trecutului, pentru pastrarea traditiilor si cutumelor pretioase, pentru memoria ntemeietorilor si continuatorilor familiei este evident si impresionant. Intr-un colt al amintirilor luminoase este asezata pe un suport rochia de mireasa a bunicii (de o stranie modernitate...), alaturi de alte mici obiecte ce au apartinut generatiilor pierdute.

Cateva piese de mobilier de vechime respectabila dau perfecta credibilitate dusumelelor si plafoanelor placate cu blana de lemn vopsit. Soba taraneasca ce ncalzea camera de zi si (prin horn) dormitorul de deasupra ei functioneaza si azi. In bucatarie, alaturi de frigiderul modern, cuptorul cu microunde sau masina de spalat vase, e asezata masa simpla, din lemn masiv, pe care s-au pus bucatele cAtorva generatii. Sus, n baia matrimoniala, cada si toate instalatiile moderne sunt impecabil montate sub barnele aparente ce sprijina podul si acoperisul.

La exterior, casa pastreaza acelasi echilibru bine temperat. Pe fatada principala singurul "accident" este veranda acoperita, cu ferestre mari, ce ofera privirii drumul pe unde vin acasa parintii, copiii sau oaspetii. In curtea interioara, fatada opusa are si ea o veranda de dimensiuni mai mici, deschisa pe toate laturile.

In imediata vecinatate a casei exista cAteva constructii anexe, una dintre ele (un fost hambar) fiind transformata n casa de oaspeti. Si un ultim amanunt: la cAteva saptamAni de la Craciun, toate decoratiunile si semnele Sarbatorii erau pastrate ca o duioasa prelungire a bucuriei care a adunat la aceeasi masa ntreaga familie.

Consistent si usor

Micul dejun traditional este unul foarte consistent, dar usor digerabil. Nu lipsesc cateva feluri de branzeturi, pestele, ouale fierte, jambonul ori alte mezeluri crude. Se bea mai degraba ceai, sucuri de fructe proaspete, lapte. Iaurtul este, de asemenea, la mare pret, fie simplu, fie in amestec cu fructe sau cereale. Se mananca pe indelete, asezat, in vreme ce conversatia curge cu tonuri vesele, optimiste. In general se comenteaza cu mult umor ziua trecuta ori se fac planuri si programe pentru ziua care incepe. Cand masa e gata, toata lumea se ridica si ajuta la strangerea si spalarea farfuriilor, a tacamurilor si paharelor. N-am vazut scrumiere si nici fumatori, asa ca am fost nevoit sa ies in curte...


Acesta mi s-a parut a fi locul "fermecat" al casei, locul in care se aduna, la marile sarbatori, toti cei dragi. Gazda noastra are patru copii, doi dintre ei deja casatoriti, unul logodit, iar cel mai mic, inca adolescent. Mesele de Craciun si de Pasti, aniversarile importante ale familiei se desfasoara aici, in jurul acestei mese stravechi la care s-au asezat, cu egala bucurie, generatii de-a randul. Daca ar trebui caracterizat cu un singur cuvant acest loc, cred ca cel mai potrivit ar fi "simplitate". Sau poate "caldura", "iubire", "incredere", "liniste", "lumina"...

FAMILIA, INTAI DE TOATE

In veranda unde e instalata masa din lemn, pe langa ferestre inalte si luminoase, sunt atarnate in semn de bun venit inimioare cu numele celor mai apropiati membri ai familiei, primiti intotdeauna cu dragoste nedisimulata: parintii, copiii, ginerii sau nurorile, ba chiar logodnicii sau prietenii intimi ai copiilor.

MODERN SI ARHAIC

Baia de la etaj, bine luminata si aerisita natural, este dotata cu piese moderne, perfect montate, contrastand aproape artistic cu barnele innegrite de trecerea anilor care sustin podul si acoperisul. Un spatiu exemplar pentru o demonstratie de impletire a prezentului cu valorile arhaice si perene.

Am ajuns acolo o data cu iarna, localnicii marturisind ca era prima zapada zdravana din an. Drumul care serpuia pe coasta muntelui este perfect practicabil (se vede ca a fost curatat...) si microbuzul cu care suntem transportati se intersecteaza cu masina ce strange gunoiul menajer si cu mica dubita a postei care aduce corespondenta si ziarele
Casele par construite din turta dulce, vopsite in culori vesele, optimiste, imprejmuite de garduri vii. Dimensiuni modeste, curatenie exemplara, prin curti totul este stivuit, ordonat, acoperit, protejat. La marginea drumului, in fata portilor, casutele postale sunt tinute in brate de pitici sau purtate intre coarne de reni miniaturali, ciopliti in lemn
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul