Migratia fortei de munca

Statul roman asigura, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, protectia cetatenilor romani cu domiciliul in Romania care lucreaza in strainatate.

In conformitate cu prevederile art. 25 din Constitutia Romaniei: "Dreptul la libera circulatie al cetatenilor romani, in tara si strainatate, este garantat. Fiecarui cetatean roman ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara". Nu trebuie confundata libertatea de miscare a fortei de munca pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (pe care o vom dobandi dupa momentul aderarii) cu libertatea de deplasare in scop turistic consfintita prin semnarea Acordului Schengen, in baza caruia romanii pot calatori pe teritoriul statelor semnatare ale acordului pentru o perioada de pana la 90 zile intr-un interval de sase luni, fara a fi necesara viza statului respectiv.

Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile si obligatiile legate de circulatia fortei de munca in spatiul comunitar se regasesc si in legislatia Uniunii Europene. In domeniul circulatiei fortei de munca, Romania a incheiat o serie de acorduri cu statele membre UE si a initiat negocieri cu alte tari in vederea incheierii unor acorduri bilaterale. Prin aceste instrumente juridice se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romani pe piata europeana a fortei de munca. Aceste acorduri isi vor inceta aplicabilitatea la data expirarii eventualelor masuri tranzitorii aplicate de statele semnatare membre ale UE sau la data aplicarii principiului liberei circulatii a fortei de munca.

Cetatenii romani aflati in strainatate au obligatia de a respecta atat legislatia romana, cat si legile si regulamentele statului pe teritoriul caruia se afla. Atat legislatia romana, cat si legislatia statului pe teritoriul caruia se afla cetatenii romani prevad sanctiuni in cazul ramanerii ilegale in strainatate.

PLASARE. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) este o institutie publica de specialitate cu competenta nationala, finantata de la bugetul de stat, organizata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, avand urmatoarele atributii:
a) aplicarea, in domeniul circulatiei fortei de munca, a tratatelor internationale semnate in numele Romaniei, precum si a acordurilor, conventiilor si intelegerilor semnate de Guvernul Romaniei si guvernele altor state;
b) recrutarea si plasarea fortei de munca in strainatate in statele cu care Romania nu are incheiate acorduri bilaterale in domeniul fortei de munca.

Orice cetatean roman care doreste sa obtina un contract de munca in strainatate, face dovada ca nu are antecedente penale si este apt din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea pentru care opteaza poate obtine un contract de munca in strainatate prin OMFM. Activitatea de recrutare si plasare a fortei de munca in strainatate se realizeaza prin inregistrarea dosarelor, preselectia, testarea practica si selectia solicitantilor de locuri de munca in strainatate. Decizia de acordare a contractelor de munca apartine numai angajatorilor straini (informatii preluate de pe www.omfm.ro).

Pentru o informare corecta si de actualitate a cetatenilor romani care doresc sa obtina un loc de munca in strainatate, in cadrul OMFM functioneaza Centrul de Informare si Documentare pentru Lucratorii Migranti, organizat la nivel de serviciu, cu urmatoarele atributii:
a) elaborarea si difuzarea de materiale informative pentru lucratorii migranti referitoare la conditiile de munca si viata din Romania si din strainatate;
b) difuzarea informatiilor referitoare la prevederile legislatiei comunitare si interne in materie, inclusiv la prevederile acordurilor bilaterale, precum si procedurile administrative legate de aplicarea acestora;
c) realizarea de studii referitoare la circulatia lucratorilor migranti.

AGENTII. Medierea angajarii cetatenilor romani care solicita sa lucreze pe baza ofertelor de locuri de munca transmise din strainatate de persoane juridice, fizice si organizatii patronale straine poate fi asigurata si de agentii de ocupare a fortei de munca, societati comerciale constituite in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv filiale ale societatilor comerciale straine, infiintate in Romania potrivit art. 42 si 44 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au ca activitate principala "selectia si plasarea fortei de munca" si care sunt acreditate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Agentii de ocupare a fortei de munca pot desfasura activitatea de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) dispun de spatiul si de dotarile necesare pentru buna desfasurare a activitatii, asa cum acestea vor fi precizate in metodologia de aplicare a prezentei legi;
b) au incadrat in munca personal cu experienta in domeniul fortei de munca;
c) au organizata o banca de date care sa cuprinda ofertele si solicitarile de locuri de munca in strainatate, informatii referitoare la conditiile de ocupare a acestora si la calificarile si aptitudinile solicitantilor aflati in evidenta lor;
d) au incheiat cu persoane juridice, persoane fizice si organizatii patronale din strainatate, dupa caz, contracte care contin oferte ferme de locuri de munca;
e) sunt inregistrati la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza isi au sediul.

Agentii de ocupare a fortei de munca au obligatia de a asigura includerea unor elemente prevazute prin lege in contractul individual de munca incheiat cu angajatorul strain sau incheiat intre angajatorul strain si angajatul cetatean roman.

Agentii de ocupare a fortei de munca au obligatia de a asigura incheierea contractelor individuale de munca si in limba romana. Controlul respectarii acestei obligatii si al activitatii desfasurate de agentii de ocupare a fortei de munca se realizeaza de personalul din cadrul Inspectiei Muncii, imputernicit in acest sens, avand si competenta constatarii contraventiilor si aplicarii unor amenzi de la 5.000 RON la 10.000 RON.

ASIGURARI. Cetatenii romani care lucreaza in strainatate pe baza unui contract individual de munca incheiat cu o persoana fizica sau juridica straina beneficiaza in tara de prestatiile acordate de sistemul asigurarilor sociale de sanatate, sistemul asigurarilor pentru somaj sau de sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, daca, in temeiul contractelor de asigurare incheiate, platesc organelor competente din Romania contributiile corespunzatoare stabilite pe baza declaratiilor privind veniturile lunare realizate in strainatate. In caz contrar, atunci cand contribuie la sistemul public de asigurari sociale din strainatate, vor putea beneficia de transferul prestatiilor, inclusiv al vechimii in munca, inspre Romania, cu respectarea dispozitiilor legii aplicabile conform acordului bilateral. Transferul se face intre institutii omoloage, respectiv CNPAS pentru Romania si institutia omoloaga abilitata din strainatate.

IN PERSPECTIVA

Libera circulatie a persoanelor reprezinta una din libertatile fundamentale garantate de legislatia UE si include dreptul de a trai si munci in oricare din statele membre. El este un element esential al pietei interne si al statutului de cetatean al UE. Pentru primii doi ani dupa aderarea noilor state membre accesul la piata fortei de munca a statelor membre existente va depinde de masurile si politicile nationale ale acestora, ca si de acordurile bilaterale pe care acestea le au cu noile state membre. Faptul ca Romania ar putea deveni membra a Uniunii Europene din 2007 nu presupune dobandirea automata a dreptului la libera circulatie a fortei de munca pe teritoriul UE. Tratatul de aderare la UE cuprinde prevederi care permit introducerea unor perioade de tranzitie fata de Romania si Bulgaria. In perioada de tranzitie nu se vor aplica prevederile comunitare referitoare la libera circulatie a fortei de munca, ci legislatia nationala a statului care o introduce si care restrictioneaza accesul pe piata fortei de munca a acelei tari. Pe masura ce restrictiile sunt eliminate si se aplica in totalitate principiul liberei circulatii a lucratorilor, statele membre nu vor mai solicita permise de munca.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA

M.B., Bucuresti: "As vrea sa stiu daca o persoana juridica primeste o solicitare, in forma scrisa, de la un membru al colectivitatii, in cate zile trebuie sa raspunda? Care lege si articol precizeaza ca lipsa unui raspuns se considera raspuns favorabil tacit?". RASPUNS: Daca respectiva persoana juridica este o autoritate publica, atunci se aplica prevederile legii contenciosului administrativ, potrivit carora orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, se poate adresa autoritatii publice emitente, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ, solicitand revocarea in tot sau in parte a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca exista. In aceasta situatie, autoritatea publica este obligata sa raspunda in termen de 30 de zile. In nici un caz lipsa unui raspuns nu echivaleaza cu un raspuns favorabil. Tintorescu Irina, Ramnicu-Valcea: "Am o casa care mi-a fost confiscata abuziv de regimul comunist. Acum, in aceasta cladire isi desfasoara activitatea Judecatoria Horezu, jud. Valcea. Am notificat Ministerului de Justitie, conform Legii 10/2001, in termen legal, am facut nenumarate reveniri la toti ministrii care s-au perindat, inclusiv primilor-ministri, cel trecut si actual, dar nu am primit nici un raspuns. Am incercat si la actuala Lege 247/2005 si mi se pun tot felul de conditii aiuristice ca scuza ca sa nu-mi primeasca cererea de retrocedare. Cum sa procedez mai departe pentru ca nu am bani pentru judecata? Mentionez, de asemenea, ca pentru aceasta cladire bunicul meu a fost condamnat fara judecata la 60 de luni de munca silnica. In amintirea lui doresc sa mi se retrocedeze cladirea mentionata. Ce trebuie sa fac?". RASPUNS: Potrivit Legii 10/2001 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 247/ 2005, in situatia imobilelor ocupate de institutii publice - administratii financiare, trezorerii, ministere si alte autoritati ale administratiei publice centrale, parchete, judecatorii, tribunale, curti de apel, sedii de politie etc., necesare si afectate exclusiv si nemijlocit activitatilor de interes public - fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora li se restituie imobilul in proprietate cu obligatia de a-i mentine afectatiune pe o perioada de pana la trei ani. In acest interval plata cheltuielilor de intretinere aferente imobilului respectiv revine detinatorilor. Proprietarii vor intra in posesia bunurilor imobile restituite in termen de cel mult cinci ani de la redobandirea dreptului de proprietate. In cazul in care proprietarul pune la dispozitie un alt imobil corespunzator, care respecta normele si cerintele legale incidente desfasurarii in conditii adecvate a activitatii, utilizatorul este obligat ca, in termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia.